Un nou scandal de mari proportii pare a se prefigura la Bruxelles. In urma cu ceva timp, anchetatorii de la OLAF (Oficiul European de Lupta Anti Frauda pe fonduri europene) au primit doua elemente informative dintre cele mai interesante. Primul co
Un nou scandal de mari proportii pare a se prefigura la Bruxelles. In urma cu ceva timp, anchetatorii de la OLAF (Oficiul European de Lupta Anti Frauda pe fonduri europene) au primit doua elemente informative dintre cele mai interesante. Primul consta in sesizarea oficiala facuta de o societate comerciala din Romania care acuza o alta firma romaneasca de piraterie informatica in cazul a trei programe pe care aceasta din urma le-a prezentat sub nume propriu si ulterior le-a comercializat cu deosebit succes. Firma reclamanta se numeste OMNIS GROUP, iar cea reclamata Romanian Soft Company. Aceasta din urma a fost infiintata in anul 2000 de Sebastian Vladescu, actualul ministru de Finante al Romaniei. Al doilea element informativ este reprezentat de informatiile de presa aparute in numar impresionant in Romania pe acest subiect, precum si de datele existente si acum pe diverse site-uri din tara noastra. De aici, din sursele deschise ale presei romanesti, am preluat toate datele care rezuma "povestea interna". Si nu poate sa nu fie socant faptul ca, in ciuda zecilor de materiale publicate, nu exista inca nici un fel de urmare concreta, cu toate ca este vorba despre prestigiul unuia dintre ministrii-cheie ai Guvernului Tariceanu. Si, in definitiv, chiar despre credibilitatea nationala si internationala a celui care gestioneaza finantele Romaniei.
Datele problemei in Romania
Romanian Soft Company (RSC) isi incepe existenta in 2000, in 2001 are doar un angajat, apoi doi angajati in 2002, moment cand beneficiaza de un fond de 50.000 de euro pentru un proiect denumit "Dezvoltarea si comercializarea a trei noi produse software" destinate administrarii activitati spitalicesti. Programele sunt realizate in 2003, dar - si aici incep ciudatele coincidente din acest dosar - doar dupa venirea la RSC a doi noi angajati, Dragos Saracu si Irinel Lupei, pana in acel moment salariati la OMNIS GROUP. Cei doi, afirma fostul lor angajator, avusesera un acces complet la sursa de cod a sistemelor ISIS si ISIS.NET, surse de cod deja protejate prin inscrierea lor in noiembrie 2001 la ORDA (Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor).
OMNIS GROUP adreseaza doua memorii premierului Tariceanu, la 30 decembrie 2004 si 20 iulie 2005. In decembrie 2004 fac o plangere oficiala catre ORDA, IGP si Inspectoratul General pentru Comunicatie si Tehnologia Informatiei (IGCTI), reclamand faptul ca cei de la RSC au copiat parti semnificative ale celor doua programe si le-au introdus in aplicatiile ARES.NET, CARE.NET, AMBULANTA si HIPOCRATE care au fost ulterior comercializate prin intermediul firmei MEDIST SA, o companie care initial a apartinut tot lui Sebastian Vladescu si care este acum patronata de fosta lui sotie, Carmen Vladescu. Ce inseamna "parti semnificative din sursa cod"? Se pare ca este vorba despre 3000 de linii de cod sursa din 5000. In reclamatia celor de la OMNIS GROUP se face referire directa la o posibila malversatiune cu fonduri comunitare, spunand ca "fondurile europene in cauza au fost folosite ca suport intr-un caz flagrant de frauda a drepturilor intelectuale".
Firma RSC nu recunoaste frauda, dar ORDA a dat deja un prim verdict: "Programele pentru calculator ARES.net, CARE.net si AMBULANCE realizate de catre SC Romanian Soft Company SRL (RSC), contin parti semnificative copiate din programul ISIS.net, realizat de catre SC Omnis Group SRL".
La randul sau, IGP, mai precis specialistii de la Directia de Investigare a Fraudelor din cadrul DGPMB, demareaza o ancheta despre care se stiu relativ putine lucruri, relatarile fiind destul de confuze. Ceea ce apare ca cert este ca serviciul respectiv a inceput urmarirea penala impotriva lui Saracu Dragos Stefan, analist-programator si sef de proiect la RSC. Apoi, brusc, dosarul este trimis la Serviciul de cercetari penale al Politiei Capitalei unde, se pare, ca ar sta in asteptare si acum, Saracu fiind cercetat pentru savarsirea infractiunilor de realizare, punere la dispozitia publicului si distribuire a unei opere fara autorizarea sau consimtamantul titularului dreptului de autor. Adica, in termenii deciziei ORDA, a celor de la Omnis Group.
Au fost multi clienti, si nu dintre cei mai putin importanti, care au achizitionat programele piratate: Centrul medical Polimed Bucuresti, Spitalul de Urgenta "Sf.Ioan" Bucuresti, Policlinica Clinicinvest, Spitalul Militar de Urgenta "Prof.dr. Agrippa Ionescu" Bucuresti, Spitalul Universitar CF2 Bucuresti, Spitalul CF Galati, Serviciul Judetean de ambulanta Teleorman, Ministerul de Interne Spitalul de Urgenta "Prof.dr. D. Gerota" Bucuresti, Spitalul Judetean Alexandria. Devine, astfel, credibil prejudiciul de 7,2 milioane de euro indicat de o evaluare prealabila in acest caz.
Povestea mai are si un alt palier, nu direct legat de posibila frauda cu fonduri europene si nici de acuzatia de piraterie informatica, dar important in definirea corecta a peisajului. Sebastian Vladescu este si prietenul apropiat al premierului Tarciceanu cu care a detinut actiuni la firmele Antrepriza de Lucrari Publice si Industriale - ALPI SA (cu sediul la domiciliul lui Tariceanu) si la LEADER HIGH-TECH SA (unde, printre asociati, apare si firma MEDIST SA).
Doua luni pana la analiza finala
Anchetatorii de la OLAF asambleaza acum toate datele privind o posibila frauda privind fondurile europene si este foarte posibil ca analiza finala sa fie facuta in maximum doua luni. Atunci se va decide daca se va deschide un dosar oficial de ancheta care sa fie comunicat ca atare autoritatilor romane.
Exista insa multe intrebari foarte complicate. Justificarea cheltuirii unor fonduri europene trebuie sa demonstreze ca ele au urmat destinatia initiala a proiectului. Ceea ce, in acest caz, nu este foarte greu de facut, deoarece cele trei programe au fost intr-adevar realizate si afisate ca atare pe situl companiei RSC. Problema care apare este legata nu de realizarea efectiva a programelor, ci de acuzatia de piraterie informatica, cea care priveste - cel putin in principiu - doar autoritatile romane. Doar daca, pirateria fiind dovedita, cei de la OLAF vor considera ca este vorba despre o viciere majora a realizarii programelor finantate cu banii contribuabilului european si, in acest caz, ar putea demara procesul recuperarii fondurilor. Daca banii au fost platiti conform destinatiei initiale, atunci ei au trebuit sa ajunga la programatorii care au lucrat la programele respective, unul dintre acestia aflandu-se acum sub ancheta politiei romane - si aceasta ar da deja un raspuns la intrebarea anterioara.
Desigur - dar asta nu mai este treaba celor de la OLAF - mai este si dimensiunea de credibilitate politica in ce priveste persoana unuia dintre membrii Guvernului Romaniei si, in acest caz, lumina ar trebui sa fie facuta foarte repede si cat mai complet. Daca este vorba despre acuzatii false, cu atat mai bine pentru prestigiul Romaniei, dar de ce se intarzie atat raspunsul? De ce a trebuit ca datele sa inceapa sa fie evaluate la Bruxelles si nu, spre exemplu, de Cristian David, colegul de partid si prietenul domnului Vladescu, responsabilul in Romania cu buna gestionare de fonduri europene? Cat a stiut sau nu Vladescu despre piratarea produselor respective si in ce masura poate fi responsabil pentru scotarea pe piata a unor produse rezultat al unei activitati care cade sub incidenta legislatiei romane si a celei internationale? Au fost oare comercializate produsele respective, direct sau prin intermediari si catre tari din spatiul UE sau din alte parti ale lumii? Poate, macar acum, din Romania, sa inceapa sa apara lamuririle necesare.
Oricum, cazul in sine este deosebit de interesant in lumina ultimelor decizii luate de Comisia Europeana care, ieri, in cadrul campaniei de lupta impotriva infractiunilor contra proprietatii intelectuale, a propus o directiva care vizeaza intarirea cadrului penal in domeniu. Norma modifica si completeaza directiva anterioara, din iulie 2005. Comisarul Franco Frattini a afirmat ca noul sistem propus de comisie reprezinta inca un pas in lupta impotriva produselor contrafacute si a pirateriei in Europa. Ideea centrala este armonizarea legislatiei penale a statelor membre in domeniu, masura vitala in lupta pentru eradicarea acestor fenomene care aduc prejudicii importante economiei.
Ce se intampla la Bruxelles
Dupa ce a trecut pe la Delegatia Comisiei Europene din Bucuresti, povestea a ajuns direct la OLAF, organism ale carui prerogative vizeaza exclusiv urmarirea folosirii corecte a banilor europeni. Adica, in cazul de care ne ocupam, a celor 50.000 de euro de care a beneficiat RCS prin programul PHARE. Foarte important de precizat ca celelalte aspecte cu caracter penal, adica cele legate de pirateria informatica, raman exclusiv de competenta autoritatilor romane care trebuie sa deruleze autonom cercetarile si sa dea verdictul. Am adresat biroului de presa al OLAF o intrebare asupra evolutiei situatiei si am primi urmatorul raspuns care confirma ca datele cazului Vladescu se afla in proces de evaluare.
Confirmarea OLAF
"Ca urmare a cererii dvs. de informatii, OLAF poate confirma ca:
1. A primit acuzatii (din partea unei societati comerciale) privind folosirea abuziva a unor fonduri PHARE in legatura cu dezvoltarea de programe (software, n.n.) de gestiune a spitalelor.
2. Conform regulilor sale de procedura interna, aceasta acuzatie este evaluata mai ales pentru a se determina daca faptele semnalate intra in domeniul sau de competenta, care este protectia intereselor financiare ale UE.
3. Aduna informatiile necesare acestei evaluari de la serviciile si autoritatile competente, atat in Romania, cat si pe langa celelalte institutii europene.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.