Mi-am amintit de matusa Tudora, care a nadusit o suta si ceva de ani pe sapa, ieri, de 1 Mai, la Sangeru. In timp ce televiziunile glasuiau vijelios despre lumea stilata a excursiilor, desluseau tarife de homari si icre negre la Mamaia, Creta, Viena sau Varna, urmasii matusii Tudora trebaluiau tot cu sapa. Ieri, luni, si azi, marti, cand incropesc aceste ciorne in satul meu, departe de Bucuresti si lumea dominata de vedetele zilei (i-am numit pe Basescu, Becali, Vanghelie), pe sub fereastra mea trec in mutenia unei defilari autorizate de sute de ani coloane de sape. E vremea cand se ""pune"" porumbul, iar pe dealurile mele n-au fost descoperite, dupa aselenizare si pipairea cu buricul destului rachetelor a planetei Venus, tractorul si semanatoarea. Semanatul porumbului nu este, ca-n America, locul de bastina al acestei buruieni folositoare, o indeletnicire de tehnologii, savanta. Sapa a ramas unicul instrument si unica tehnologie in era avioanelor-spion invizibile. Taranii cara in zori spre peticele disparate de pamant trofeul si cazna sapei. Pe umeri. Sapa e ca o cruce, dealul ca o Golgota. Nu s-au procopsit niciodata din naduseala cu sapa. Au in curte un purcel, o vaca cu tambalul coastelor vizibil, zece gaini neaviare (inca).
Un coleg de liceu, evoluat la facultati si ajuns profesor universitar in Bucuresti, a venit de 1 Mai in sat sa-si vada mama. Ce faci, Dane, l-am intrebat. Cara cu un entuziasm usor jenat o sapa in carca. Merg s-o ajut pe mama, mi-a zis el oftand. Nu vrea sa renunte la locul de langa Drumul Comorii (asta-i o poteca printre paduri care scoboara la Pietroasele, unde a fost gasita celebra Closca cu puii de aur). Mama vrea sa-l puna iar cu porumb, se plange el. Stii ca nu se face niciodata porumb acolo! Stiu. Profesorul universitar repeta de 1 Mai exercitiul ancestral al sapei. Dealurile mele de la Sangeru seamana pictural cu Toscana. O mladiere de sculptura a lui Dumnezeu, splendoare din care nu-ti vine sa mai iesi. Munca si saracia sunt insa aceleasi. Din Evul Mediu si pana azi. Citind rapoartele ministrilor nostri agricoli despre integrarea in Uniunea Europeana ma apuca rasul. Un ras taios ca o sapa. Un ras, cum sta firesc romanilor, gata sa dea in plans.
Despre autor:
Sursa: Jurnalul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
🎦 Smart Products, afacerea care caută mereu cele mai noi tehnologii în lume
Sursa: start-up.ro
-
Săptămâna filierelor de producători locali în Auchan: ce găsim la raft...
Sursa: retail.ro
-
Am obosit s-o iau mereu de la început
Sursa: kudika.ro
-
Ce spun nutriționiștii despre legumele și fructele cu pesticide: E mai rău...
Sursa: garbo.ro
-
Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din PIB după primul trimestru
Sursa: futurebanking.ro
-
Mașina fostului campion de Formula 1 Ayrton Senna, scoasă la vânzare. Cât...
Sursa: wall-street.ro