Continuam sa publicam analiza facuta, pe baza statisticilor si rapoartelor elaborate de mai multe institutii, asupra defectiunilor la nivelul economiei romanesti care ne creeaza probleme in raport cu exigentele aderarii. Noi semnalam doar disfunctiile mai stanjenitoare, in speranta ca vor fi reparate la timp. Azi, despre sectorul energetic.

Puncte castigate: am facut progrese notabile in indeplinirea angajamentelor privind Capitolul 14. Suntem pe cale sa finalizam cu succes demersurile pentru aderare pe segmentele domeniului de referinta (energie, resurse solide, gaze naturale). Mai avem sa deblocam financiar piata interna de energie, sa o integram in piata unica, sa restructuram sectorul minier, sa dezvoltam un mediu concurential consolidat. Mai trebuie sa gasim surse alternative de aprovizionare, sa crestem siguranta energetica si sa incurajam investitiile in domeniul surselor regenerabile si al tehnologiilor nepoluante. E, in primul rand, o problema de capacitate administrativa. Daca e sa studiem efectele negative asupra procesului de integrare a pietei energetice, le punem pe seama urmatoarelor cauze:
1 Nu a fost clarificata situatia economico-financiara a societatilor reprezentative din domeniu. Se acumuleaza pierderi, iar ritmul de recuperare a creantelor e neconvingator. Durerea e la unitatile termoenergetice. Mai ales la Termoelectrica SA, care da, prin sucursale si filiale, intre 40% si 60% din energia electrica la nivel national. Datoriile societatii se duc spre 5 miliarde RON. Se avanseaza inca variante de reorganizare/ restructurare a societatii, nu s-a detasat inca nici una castigatoare. Modalitatea netransparenta practicata de filialele SC Electrica SA de a colecta contravaloarea energiei electrice furnizate si de a o distribui uneori cu intarziere catre producatori si transportatorul de energie loveste la radacina entitatile energetice, care nu-si pot gestiona activitatile curente, nu-si pot achita la timp creditele bancare, au dificultati in cumpararea materiilor prime si a materialelor, isi mai poarta cu vorba si prestatorii de servicii.
2 Nu avem o competitivitate reala pe pietele interne de electricitate si gaze, de natura sa asigure protectia consumatorilor, dar si cresterea eficientei energetice. In pofida eforturilor legislative, competitivitatea scartaie din urmatoarele motive:
Institutiile cu atributii in reglementarea si supravegherea pietei energetice (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei - ANRE, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale - ANRE si Autoritatea Nationala pentru Reglementare in domeniul Gazelor Naturale ANRGN) nu si-au consolidat nici capacitatea administrativa si nici independenta fata de Ministerul Economiei si Comertului. Ca sa dam niste exemple, cadrul legal destul de prafuit plus licentierea unor firme pe criterii subiective, plus amanarea emiterii reglementarilor pentru functionarea SC Hidroelectrica pe piata autohtona au facut posibila specularea carentelor legislative si obtinerea de profituri pe socoteala entitatilor energetice. Au fost acordate pe criterii preferentiale licente de distributie si furnizare a gazelor naturale, iar preturile pentru pastrarea acestor activitati au favorizat anumite grupuri de interese (ca sintagma e oricum la moda), care au obtinut profituri nejustificate in detrimentul consumatorilor. Agentia care se ocupa cu resursele minerale nu are destui angajati in teritoriu si acestia nu pot supraveghea activitatea de exploatare sau conservare desfasurata de firme.
Decizia in sectorul de producere a energiei electrice este descentralizata doar formal, este mentinuta structura divizata pe diferite tehnologii de producere a electricitatii. In domeniul energetic, monopolul este inca detinut de stat, investitiile private sunt neglijabile. Consolidarea mecanismelor concurentiale intre societatile constituite exclusiv pe criteriul tehnologiei de productie este minata de mentinerea diferentelor mari intre costurile de productie a energiei termo-hidro-nuclearelectrice. Un exemplu nevinovat: putin inainte de lansarea platformei de tranzactionare a electricitatii (decembrie 2005), furnizorii agreati de producatorul energiei hidro au prelungit contractele in vigoare. Azi, din acest motiv, doar 10% din energia furnizata se poate tranzactiona pe piata libera. Pentru neavizati: energia hidroelectrica este foarte ieftina!
Necesarul intern de gaze poate fi asigurat doar in proportie de 60% si e in scadere. Nu suntem in stare sa asiguram inmagazinarea a mai mult de 15% din consumul anual (cerintele europene prevad 25%). Nu am realizat inca securizarea ofertei de gaze naturale. Nu suntem la zi cu proiectele privind dezvoltarea noilor capacitati de import si tranzit al gazelor pe teritoriul tarii. Magistrala de transport Arad Szeghed (ce trebuia terminata la 30.06.2005) e intarziata deopotriva din cauza partenerilor ungari si a noastra. Proiectul Nabucco (megaconducta de la Marea Caspica spre Europa Centrala, ce-ar urma sa ne traverseze) sta pe loc. E drept, turcii nu gasesc limba comuna sa dialogheze cu ceilalti parteneri.
Cand ne vom alinia preturile gazelor bastinase la cele din import, vom infrunta dificultati serioase. De cand am semnat angajamentele de aderare si pana acum, rusii au urcat pretul gazelor pe piata europeana cu 100%. Acum suntem obligati sa ne aliniem la niste preturi pe care nu le prevedeau nici europenii, cu atat mai putin noi. Simple calcule: ne angajam in negocieri sa crestem pretul gazelor de productie interna cu 25 USD/1.000 Nmc (azi, pretul intern e de 110 USD/ 1.000 Nmc). Pretul gazelor din import a crescut insa de la 120 USD/1.000 Nmc la 285 USD. La sfarsitul anului, prognoze oficiale anunta un tarif la productia interna de 145 USD/ 1.000 Nmc. Sa nu mai punem la socoteala ca ritmul de crestere a pretului gazelor romanesti i-a suparat pe actionarii majoritari ai Distrigaz Nord si Sud (nemtii de la Ruhrgas, respectiv francezii de la Gas de France). Acestia au initiat demersuri, (inclusiv pe langa reprezentantii Comisiei Europene, FMI si Bancii Mondiale din Romania) sa determine autoritatile romane sa accepte o majorare mai substantiala a pretului gazelor. Profitul vorbeste la fel, si pe frantuzeste, si pe nemteste!
3 Nu avem, la aceasta ora, programe viabile pentru stimularea eficientei energetice pe componentele resurse, producere, transport, distributie, furnizare, consum. Cauze: n-au fost gasite fonduri, nu s-au descoperit modalitati de acordare de stimulente fiscale si financiare pentru stimularea eficientei (asa cum se intampla in statele membre UE), ba inca si practicam chiar pe larg vanzarea de energie sub pretul de productie. Iar penalitatile reduse aplicate consumatorilor industriali care nu respecta bilantul energetic ii fac pe acestia sa pape curent cu tupeu.
4 N-am facut mare lucru sa incurajam investitiile in sectorul producerii energiei din surse regenerabile si al tehnologiilor curate. Legea energiei termice dospeste pe undeva prin Parlament. Proiectele noi in domeniul cogenerarii (obtinerea combinata si simultana a energiei electrice si termice) sunt amanate. Cogenerarea este o solutie mai ieftina si pentru consumatorii de curent, si pentru consumatorii de caldura. Acum, ei le platesc mai scump, fiindca provin din surse separate.
5 In domeniul energeticii nucleare au mai ramas cateva probleme nerezolvate: managementul deseurilor radioactive la nivel national, activitatea de detritiere a apei grele de la Cernavoda, asigurarea fondurilor privind depozitarea finala a deseurilor radioactive slab, mediu si inalt active. Mecanismul de constituire a fondului de dezafectare la nivelul fiecarui administrator de instalatii nucleare trebuia sa fie operational anul acesta. Asta este si o conditie obligatorie in derularea creditului obtinut de partea romana de la Eu-ratom, Comunitatea Europeana pentru Energie Atomica, pentru finalizarea Unitatii 2 de la Cernavoda. In aceste conditii, daca partea romana nu obtine resursele financiare suplimentare necesare finantarii Reactorului 2, nimic nu ne asigura ca Euratom si Societe Generale (prin intermediul carora se asigura cofinantarea) nu vor suspenda conventiile de credit incheiate cu partea romana. Bineinteles, acesta e scenariul cel mai nefericit, dar avem dreptul sa ne gandim la el.
6 Nu au fost asigurate fondurile necesare pentru reducerea impactului activitatilor de producere a energiei electrice si termice asupra mediului inconjurator. Cei mai multi producatori termoenergetici si-au obtinut autorizatiile integrate de mediu, avansand planuri de ameliorare a instalatiilor poluante bazate pe calcule nerealiste, adica pe niste bani de care nu sunt siguri ca dispun. Se stie ca producatorii termoenergetici sunt nevoiti sa apeleze adesea la imprumuturi externe (fara garantii de stat) cu dobanzi piperate. Efortul pentru incadrarea in limitele de poluare impuse in UE ar putea urca inca mai mult pretul energiei.

BOALA LUNGA. Inchiderea perimetrelor miniere nerentabile dureaza nepermis de mult