Eurojargon de UE

Aderarea la Uniunea Europeana presupune, asa cum li se tot spune romanilor de aproape zece ani, costuri si beneficii. S-a dovedit pe parcurs ca integrarea nu se va vedea doar in indici economici sau in mai putine vize pe pasapoarte, ci ne va costa si-n ceea ce priveste limba noastra cea de toate zilele, care va trebui sa tina pasul cu pretioasele formulari ""à la Bruxelles"".

Functionarii institutiilor europene abia daca se pot face intelesi. Sintagme precum ""capacitate de absorbtie"", ""aquis"", ""comitologie"", ""eurocrat"" sau ""zona Schengen"" au invadat presa scrisa sau vorbita si limbajul de zi cu zi al unora. Desi institutiilor europene li s-a cerut sa evite folosirea unor termeni specifici, pentru ca publicul sa inteleaga informatiile transmise de la centru, oamenilor nu le-ar strica un dictionar al termenilor legati de integrarea europeana. Un dictionar de ""eurojargon"".
CU BINISORUL. Un ""abc"" al integrarii ar incepe cu notiunea de ""aquis"". Asta inseamna toate tratatele si legile, declaratiile si rezolutiile, acordurile internationale in domeniul afacerilor interne ale Uniunii si hotararile Curtii Europene de Justitie.
Aquis-ul este decis si transmis la si de la Bruxelles. Deci, cand citim ca ""Bruxellesul a decis"", ar trebui sa stim ca orasul belgian este capitala Uniunii Europene si inima institutiilor comunitare. De aici pleaca legile comunitare, la propunerea Comisiei Europene, si tot aici sunt dezbatute si amendate de Consiliul European, format din ministri ai guvernelor nationale, si de comisiile de specialitate din Parlamentul European, ales de cetatenii Uniunii.
STAI USOR, CA AMETESC! Ajuns la ""c"", abecedarul integrarii nu poate omite pretioasa notiune de ""capacitate de absorbtie"", care denumeste abilitatea unei tari sau organizatii de a primi ajutor extern si de a-l folosi eficient.
De exemplu, un stat primeste suficiente fonduri pentru a-i trimite la scoala pe toti copiii din ciclul primar, dar, din cauza lipsei de profesori, a unui numar foarte scazut de unitati de invatamant sau a unui sistem administrativ cu lipsuri insemnate, va fi imposibil pentru statul respectiv sa cheltuiasca acesti bani pentru scopul predefinit in termen scurt. Mai intai, statul ar trebui sa puna la dispozitie un numar suficient de profesori, sa construiasca scoli si sa imbunatateasca eficienta sistemului, iar din acest proces rezulta ""capacitatea de absorbtie"". Tot la ""c"" aflam si despre ""comitologie"", procesul in care Comisia Europeana consulta comisiile speciale de consilieri ale statelor membre, atunci cand se doreste implementarea unei legi europene.
Mai departe avem de-a face cu ""deficitul democratic"". Imediat dupa uluiala initiala, cei care au suficienta vointa pot afla ca acest deficit este una dintre principalele culpe in care, spun unii, se gaseste Uniunea, pentru ca la procesul de luare a deciziilor in cadrul UE nu prea au acces oamenii obisnuiti, care nu pot intelege complexitatea si dificultatea textelor legale.
PENTRU CUNOSCATORI. Pentru cei ajunsi deja la acest nivel de parcurgere a eurojargonului, calea europeana se bifurca. Unii devin ""eurosceptici"", adica persoane care se opun integrarii europene sau care nu au incredere in valorile si scopurile Uniunii. Altii gasesc intreaga poveste cu aderarea fascinanta sau macar suficient de amuzanta si se simt suficient de capabili sa devina ""eurocrati"", adica parte a miilor de cetateni europeni care lucreaza pentru institutiile comunitare. Daca opteaza pentru prima varianta, slabe sanse ca eurojargonul sa-i intereseze si mai departe. Daca aleg a doua varianta, se vor identifica cu sistemul si vor ajunge sa jongleze adesea cu termenul de ""federalism"". Le vor explica nelamuritilor ca, in termeni generali, notiunea defineste orice sistem de guvernare care cuprinde mai multe state unitare, dar independente din punct de vedere administrativ, si ca UE nu este si nu doreste niciodata sa adopte un astfel de model de functionare.

a€žO FI SCHENGENUL, O FI SALVGARDAREAa€¦?" Europa vine peste noi

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe