Un afacerist din Deva aduce acuzatii grave unor sefi din sanatatea hunedoareana. El spune ca acestia i-au conditionat castigarea licitatiei cu cesiunea unui pachet majoritar din firma. Acestia neaga si spun ca actul care sta la baza acuzarii este o greseala de moment.

Directorul Ambulantei Deva, Ladislau Balasz, si-a dat demisia in 2003 din functie si si-a facut o firma proprie. El a contractat un imprumut de aproape 800.000 de milioane de lei vechi pentru achizitionarea de masini cu care sa-si desfasoare aceasta activitate. ""Trans Med 2003"" SRL, societatea pe care a infiintat-o, a castigat la scurt timp un contract cu Casa Judeteana a Asigurarilor de Sanatate (CJAS) Hunedoara pentru transportul pacientilor dializati din judet la Spitalul Judetean din Deva. Prin acest contract, ""Trans Med 2003"" a castigat 2,5 miliarde de lei vechi in 2003 si alte aproape 20 de miliarde de lei vechi in urmatorii doi ani. Contractul s-a tot prelungit prin acte aditionale, licitatia nereluandu-se.
AU SEMNAT! In urma cu aproape 20 de zile, Ladislau Balasz s-a prezentat insotit de avocat la Parchetul de pe langa Tribunalul din Cluj-Napoca. El a facut un autodenunt, aratand ca sefii din sistemul sanitar hunedorean i-au conditionat contractul cu CJAS in schimbul cesionarii in beneficiul lor a pachetului majoritar de actiuni. Cei doi acuzati sunt Dan Florescu, pe atunci directorul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, si Lucia Bulugean, sefa Directiei de Sanatate Publica Hunedoara. Calitatea publica pe care o ocupau le interzicea sa faca afaceri cu institutiile pe care le conduceau, dar asta nu i-a impiedicat sa se prezinte, in data de 21 iulie 2003, la notarul Ladislau Farcas din Hunedoara unde au semnat o convetie (numar de inregistrare 2307) intre ei si Ladislau Balasz, prin care preluau fiecare cate un pachet de 30% din partile sociale ale ""Trans Med 2003"" SRL. Prins intre datoria catre banca si necesitatea de a castiga un contract cu singura institutie care
ii putea da ceva de munca, Ladislau Balasz a acceptat asocierea fortata de catre
cei doi.
Aspectul interesant de remarcat este ca aceasta conventie reprezinta un document a carui ratiune nu pare a fi decat intentia de ascundere a tranzactiei: in mod firesc, cesiunea de actiuni se face printr-un act aditional la statutul societatii, iar informatiile de acest fel se fac publice catre si prin Registrul Comertului. De altfel, caracterul cel putin suspect, daca nu chiar ilegal, al asocierii celor doi in aceasta societate este foarte putin probabil sa nu le fi fost cunoscut mai marilor sanatatii hunedorene la acel moment.

PROBA. Documentul semnat de sefii a doua institutii publice, prin care deveneau actionari