28 martie 2005. Seara tarziu, cand te gandeai doar la cat de repede sa inchizi editia a doua a ziarului, primesti un telefon. ""Cica au fost rapiti doi ziaristi romani in Irak."" Atat. Cu asa o veste, in primele secunde chiar nu stii ce sa faci. Marina Constantinoiu Gabriela Antoniu Era adevarat, aveam sa aflam peste numai o ora, doua, dupa ce digeraseram informatia ca pe ceva ce ni s-a intamplat noua, fiecaruia in parte. Si uite asa, timp de 55 de zile, cat a durat cosmarul numit ""ostatici in Irak"", presa romana a trecut de la agonie la extaz, neratand nici o etapa a dezinfor-marii, ridicolului, asa-zisei specializari in munca serviciilor secrete, contactelor cu reprezentantii comunitatii arabe din Romania si, de ce nu, a conflictului aproape deschis cu presedintele tarii. Traian Basescu n-a ezitat in a ne da 50 de ani pentru aflarea adevarului despre rapi-rea din Irak. A trecut primul. Mai avem 49. Dar sa vedem cu ce ne-am ales dupa un an de asteptare a adevarului. Noi, cei neimplicati sau implicati indirect in evenimente, si ei, protagonistii. IN ASTEPTARE. Cei trei ziaristi rapiti, Marie-Jeanne Ion, Ovidiu Ohanesian si Sorin Miscoci, asteapta si ei adevarul. Si sa se faca dreptate. Omar Hayssam si Mohammad Munaf, cei doi acuzati ca ar fi organizat rapirea, sunt intr-o situatie ""precara"": ambii in detentie, unul aici, altul aiurea, nici unul cu un verdict clar legat de acest dosar. Cam ca in procesul lui Slobodan Milosevici, incheiat prin decesul acuzatului, asa si in stufosul dosar al ziaristilor rapiti, neextradarea lui Munaf si boala grava de care sufera Omar risca sa ne lase pe toti cu asteptarea nesatisfacuta. CEVA MAI BINE. Si totusi, doi oameni sunt ceva mai linistiti in urma acestei afaceri: presedintele Basescu, pentru care rezolvarea fericita a crizei ostaticilor a fost cel mai important moment al primului an de mandat si ""beneficiarul cinstit al unei parti din averea lui Omar Hayssam"", misteriosul doctor Mohammed Yassin. Daca Basescu a rezolvat criza de la Bucuresti, in calitatea sa de sef al celulei de criza instituite acasa, Yassin este cel care a facut poteca pe ruta Bucuresti - Bagdad, fiind intermediarul in aceasta afacere despre care nu-i place sa vorbeasca presei. A declarat acum cateva luni unei publicatii a Uniunii Arabilor din Romania ca, atunci cand a decis sa se ocupe de aceasta actiune, s-a ""increzut in voia lui Allah si in puterea Lui"". Si a adaugat, cu ho-tarare: ""Nu s-a platit nici o rascumparare baneasca. Instructiunile au fost clare, sa nu dam curs nici unei presiuni politice sau financiare.... Intermedierea presedintilor din o serie de state arabe si personalitati religioase care au adresat apeluri repetate rapitorilor si comunitatii arabe din Romania este aceea care i-a convins sa ii elibereze pe ostatici"". Marie-Jeanne: ""Procesul n-a inceput"" Marie-Jeanne Ion (foto). Blonda cu esarfa si celularul. Cea care ne-a dat vestea rapirii isi vede de viata si se concentreaza pe realitatea imediata. ""Mi-am facut noi planuri si am incercat sa ma detasez un pic de starea aceea, de acum un an. S-a intamplat, a trecut, am avut norocul sa scapam cu viata, totul e in regula"", spune acum, la un an de la rapire. Ea a avut cosmaruri, mai la inceput, in primele saptamani dupa eliberare. ""Au fost vise urate, cand aveam senzatia ca, daca ma trezesc, o sa fiu din nou acolo."" Am intrebat-o daca, in opinia sa, s-a facut dreptate. ""Inca nu, procesul nu s-a terminat... nici macar nu a inceput. Sunt convinsa ca exista lucruri pe care le vom afla peste 50 de ani. Important e ca ne-am intors acasa. Restul, am incredere ca-l va face justitia"", spune acum. Opinia ei in legatura cu faptul ca Mohammad Munaf, translatorul si ghidul lor din Irak, devenit din rapit rapitor, nu este extradat pentru a fi judecat in Romania, difera usor fata de a colegilor ei de captivitate. ""Trebuie sa fim putin realisti. Dupa 10 ani de presa nu poti sa visezi la ceea ce ai vrea tu si sa nu tii cont de legi! Munaf e cetatean american, el ar putea fi extradat in Romania doar cu acordul autoritatilor din tara lui. Va dati seama ca a face presiuni pe tema asta ar insemna declansarea unui scandal, de care nimeni nu are nevoie. Autoritatile de la Bucuresti fac tot ce pot, pe cale diplomatica si juridica."" De la 1 martie, Marie-Jeanne e ziarist independent. S-a implicat, impreuna cu colega ei, Nadina Nedelea, intr-un proiect care se axeaza pe sprijinirea romanilor din afara tarii. Ovidiu: ""Autoritatile sa dea socoteala"" Ovidiu Ohanesian (foto) a fost un incomod. Si inainte de rapire, si dupa. Si pentru rapitori, si pentru altii. El a declarat de la bun inceput ca vrea propria ancheta privind rapirea din Irak. Se bucura ca e in viata, dar e dezamagit ca a avut dreptate. ""Autoritatile se straduiesc sa ascunda adevarul. E o rusine ce se intampla cu procesul"", sustine. Cand il intrebi daca s-a facut dreptate, iti raspunde cu o intrebare. ""Dreptate? Ce este aceea dreptate, cand ministrul Justitiei da ordin sa nu fie adus Munaf, omul-cheie in rapire? L-a luat de manuta de pe teritoriul romanesc (ca pe Van Goethem) Ambasada Romaniei din Irak si l-a predat americanilor. Nimeni nu da socoteala."" Crede ca, in ciuda starii sale de sanatate, Omar Hayssam ar trebui judecat. ""Nu numai pentru rapire, ci si pentru trafic cu armament si explozibili impreuna cu serviciile secrete."" De Munaf, ce sa mai spunem? El este cel care a cerut aducerea sa in Romania cu cea mai mare insistenta. Desi noi nu-l simtim, Ovidiu sustine ca ""adevarul a inceput deja sa iasa la suprafata. O parte l-am scris eu, o parte altii. Autoritatile trebuie sa dea socoteala pentru faptul ca dupa un an nu au facut nimic. Cei care ne-au rapit umbla liberi prin Bagdad, sunt audiati si li se da drumul. E clar ca nu ei au pus la cale rapirea. In Romania s-a organizat totul, cu stirea multora din serviciile speciale si nu numai"". Si mai adauga Ovidiu: ""Munaf si Omar sunt esalonul 2-3. Trebuia facute arestari in media, printre oamenii de afaceri si politicieni"". Sorin: Prima zi la Antena 1 Sorin Miscoci (foto), cameramanul imbracat de rapitori in ""camasa mortii"", de culoare portocalie, este azi si la casa lui, insurat, si la un alt loc de munca. A plecat la Antena 1 pentru ca i-a facut o oferta mai buna, despartindu-se de Prima TV de comun acord, fara probleme. La un an de la momentul rapirii are un sentiment ciudat de teama, si nu de teama ca o sa fie din nou rapit, ci o teama ca inca nu e liber, ca e doar un vis frumos pe care-l avea si cand era ostatic, dupa cum ne-a declarat ieri. ""Diferenta este ca din acele vise lipsea momentul eliberarii."" Nu a avut si spera sa nici nu aiba vreun cosmar legat de acele clipe de groaza, cand nu stia daca va mai vedea lumina zilei. Isi doreste ca Mohammad Munaf sa fie adus in tara, ""pentru ca este foarte clar ca el stie destul de multe si ar putea sa ajute si justitia"". Ne-a spus ca a fost socat cand a vazut cate scenarii s-au brodat pe marginea rapirii lor. ""Dar toate lucrurile astea nu au putut umbri fericirea noastra."" Un caz unic de extradare Mohammad Munaf (foto), translatorul rapit, dar, de fapt rapitor al ziaristilor din Irak, da batai de cap Justitiei romane. Ministerul de resort se afla intr-un impas fara precedent in cazul extradarii lui. Dupa ce ne-a fost atat de greu sa aflam cate cetatenii avea Munaf, acum, cea mai importanta problema a autoritatilor noastre este a afla locatia personajului-cheie in rapire. Potrivit legii, el poate fi extradat numai de statul pe teritoriul caruia se afla. Numai ca nimeni nu stie exact sub ce autoritate se afla, ci doar se banuieste ca ar fi in arestul fortelor militare americane, pe teritoriul Irakului, intr-o baza militara aflata sub controlul aliatilor. Romania asteapta inca un raspuns pe cale diplomatica privind eventuala audiere a lui ca inculpat. Omar Hayssam a fost operat recent de cancer la colon, afectiune cu sanse minime de vindecare. Din cauza situatiei in care se afla cei doi martori-cheie in acest dosar, l-am putea cataloga drept ""aproape clasat"". Si n-a trecut decat un an din cei 50. Sub lupa - ""Terorismul"" care nu-mi iese din cap!
de VALENTIN STAN