In teorie, partidul era condus de Comitetul Central. CC-ul ales in toamna lui a€™45 a fost facut insa ""pe coltul mesei"". Unii membri au facut cariera, altii au pierdut prim-planul scenei dupa nici macar un an. Promovati pe baza de simpatii si pentru ca nu existau altii mai buni, acestia au ramas necunoscuti chiar si unor demnitari comunisti. Vedete si figuranti
Evenimentele notabile petrecute la prima Conferinta Nationala a PCR din octombrie 1945 au fost votarea unui nou statut al partidului si alegerea primului Comitet Central dupa reintrarea in legalitate. Ca si precedentele, Statutul avea prevederi referitoare la drepturile si indatoririle membrilor, structura partidului, principii, organisme de conducere. Comitetul Central, ales in ultima zi a Conferintei, numara 27 de membri plini si sapte supleanti. Dintre acestia, unii vor avea o lunga si o bogata cariera politica - Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceausescu, Constantin Parvulescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaras; despre altii, astazi se stiu mult mai putine lucruri - Vasile Marza, Andrei Patrascu, Ilie Popa, Elena Tudorache, Dumitru Focsaneanu, Petre Ion, Gheorghe Radnev. O IMPROVIZATIE. E greu de spus, astazi, care au fost criteriile de selectie pentru cel mai inalt for de conducere a partidului. Intrebat despre componenta acestuia, fostul demnitar comunist Alexandru Barladeanu a afirmat ca tot Comitetul Central din 1945 a fost o improvizatie. ""A fost acolo un grup de oameni, povestea Barladeanu, care s-au cunoscut intre ei si s-au introdus unii pe altii in CC, tinand cont de simpatiile si adversitatile ce le aveau. (...) Mai mult ca sigur ca nu exista nici o stenograma de la alegeri. S-au asezat cativa la o masa si, pe baza unei liste alcatuite ad-hoc, au aparut ceilalti."" Barladeanu era la Moscova in octombrie 1945, dar banuiala sa este confirmata de un participant direct la evenimentele din toamna anului 1945. Si nu de unul oarecare, ci chiar de liderul informal al comunistilor romani la acel moment - Ana Pauker. Accesul in structurile de conducere se facea pe baza de propunere. Cel care propunea prezenta si o scurta caracterizare a celui propus, dupa care delegatii votau. In prima sedinta plenara a CC-ului ales, cea de la 22 octombrie, ""tovarasa Ana"" a spus: ""Toate caracterizarile au fost un scandal. La unii tovarasi s-a facut caracterizarea asa: «Tatal lui a fost taran, mama lui nu a fost, s-a nascut atunci si deci il recomandam sa fie membru in CC». Este o rusine cum s-a facut"". VEDETE. Dintre membrii primului CC, unii se puteau lauda cu stagii mai lungi sau mai scurte in inchisoare. ""Celebritatile"" erau: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Teohari Georgescu, Emil Bodnaras, Iosif Chisinevschi, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, Nicolae Ceausescu, Alexandru Moghioros, Alexandru Draghici, Constanta Craciun. Multi se cunosteau din anii de detentie la Doftana, Caransebes sau Targu Jiu. Altii, precum Constantin Parvulescu sau Iosif Ranghetz, facusera parte din conducerea PCdR in timpul lui Stefan Foris. Ana Pauker, Vasile Luca, Gheorghe Vasilichi se intorsesera din URSS dupa 23 august 1944. SI ILUSTRI NECUNOSCUTI. Anumite elemente din biografiile membrilor CC, mai putin cunoscuti astazi, indreptatesc opinia ca intr-adevar fusesera cooptati pe baza de simpatii. Mihai Rosianu era invatatorul care ajutase la evadarea lui Gheorghiu-Dej din lagarul de la Targu-Jiu, in august 1944. A ramas toata viata un apropiat al acestuia. Fiul sau a fost seful de cabinet al lui Maurer, iar Sabina, fiica sa, era prietena cu Lica, una dintre fiicele lui Gheorghiu-Dej. Vasile Vaida, viitor ministru al Agriculturii si seful Comitetului regional Cluj al PCR, fusese seful atelierului de tamplarie din inchisoarea Caransebes. Constantin Campeanu fusese inchis in lagarul de la Targu-Jiu, lagar in care Gheorghiu-Dej a petrecut un an, dupa expirarea pedepsei, in 1943 si pana la evadarea din august 1944. Conform statutului, CC-ul era forul suprem de conducere in partid. In practica insa, conduceau Biroul Politic si Secretariatul. La revenirea in tara a lui Alexandru Barladeanu, in 1946, unii dintre cei alesi cu numai un an inainte, devenisera deja niste necunoscuti. Pentru demnitarul comunist amintit, unii membri ai CC-ului din 1945 au fost si au ramas niste ilustri necunoscuti, de care nici macar nu auzise. VASILE MARZA. Printre ""alesii"" din octombrie 1945 care nu mai spun astazi mare lucru nici macar istoricilor sau oamenilor sistemului, se numara si Vasile Marza. S-a nascut in anul 1902, in comuna Sipote din judetul Iasi. A absolvit Facultatea de Medicina de la Iasi in 1927, an in care a obtinut si titlul de doctor. A lucrat ca medic la Spitalul ""Sf. Spiridon"" din Iasi. Din 1930 a devenit sef de lucrari la Facultatea de Medicina din acelasi oras. Din 1932 a lucrat in Franta, la Institutul de Histologie al Facultatii de Medicina din Lyon si in laboratorul de Anatomie Patologica al Facultatii de Medicina din Paris. In 1925 devenise membru al partidului comunist. In februarie 1948, data la care a pierdut calitatea de membru al CC, Vasile Marza nici nu se mai afla in tara. Din 1947 fusese numit ambasador extraordinar si ministru plenipotentiar al Romaniei in Belgia. Din august 1948, timp de patru ani, a fost ministru al Sanatatii. Dupa 1952 s-a dedicat activitatii didactice, lucrand ca profesor la Facultatile de Medicina din Iasi si Bucuresti. Din 1948 a fost membru al Academiei. S-a stins din viata in noiembrie 1975, la Iasi. Despre el, Alexandru Barladeanu si-a amintit ca a fost un intelectual nu prea stralucit, dar un om cinstit, care nu jucase un rol prea mare in viata politica. ELENA TUDORACHE. Alt membru al CC-ului din 1945 a fost Elena Tudorache. S-a nascut la 10 februarie 1912, in comuna Hartop, judetul Orhei. De meserie brodeza, a intrat in partidul comunist ilegal, in 1929. Pana in 1931 a lucrat la Chisinau ca educatoare. S-a mutat la Bucuresti, unde a desfasurat ""munca de partid"". A fost responsabila a Sectiei Industrie Usoara a CC al PCR intre 1950 si 1952, data de la care nu a mai ocupat nici o functie. DIN INTERIOR