Dublul asasinat de la Straja / Imagini de cosmar intr-o casa izolata

In ziua de 3 decembrie 1973, in comuna Straja, judetul Suceava, au fost gasite moarte doua femei: Raveica Popescu, de 69 de ani, si fiica sa, Viorica Popescu, 33 de ani. Cele doua locuiau singure intr-o casa izolata, de pe urma venitului din gospodaria individuala.

Moartea batranei survenise ca urmare a unor multiple fracturi costale, compresiunii toracice si sugrumarii, iar a tinerei din cauza asfixiei mecanice prin sufocare cu un corp moale. Cadavrele erau legate de maini si de picioare cu sfori special confectionate. Casa fusese ravasita, din locuinta lipsind o modesta suma de bani. Despre victime s-a stabilit ca intentionau sa-si repare locuinta, sens in care cumparasera deja unele materiale. Din aceasta cauza, in comuna se vorbea ca ele ar detine o mare suma de bani.
Tanara lucrase in mai multe locuri din tara si avusese mai multi pretendenti la casatorie, pe care insa ii refuzase. Suferise o deceptie in dragoste pe cand avea 20 de ani si de atunci hotarase sa nu se mai casatoreasca niciodata, capitolul barbati fiind inchis definitiv pentru ea. De aceea revenise langa mama ei si se descurcau amandoua cum puteau.
CONCLUZII CERTE. De acest caz s-au ocupat toti ofiterii Serviciului judiciar al IPJ Suceava, in frunte cu locotenent-colonelul Nicolae Draghici. De la Directia judiciara a IGP, Serviciul omoruri, a fost trimis in sprijin maiorul Vasile Constantin, care a lucrat la acest caz pana la solutionarea lui definitiva.
Dupa cateva zile de cercetari si verificari minutioase, politistii au putut trage primele concluzii: la omucidere au participat cel putin doua persoane; victimele au fost luate prin surprindere de criminali, lovite pentru a fi aduse in stare de inconstienta, torturate si, in final, ucise; mobilul crimei - jaful (femeile nu au fost violate); infractiunea fusese premeditata, desfasurandu-se dupa un scenariu bine pus la punct; ucigasii au cunoscut foarte bine topografia locului sau au executat o activitate intensa de recunoastere a zonei, a oamenilor si a obiceiurilor acestora; cel putin unul dintre autori era ""scolit"", adica recidivist, element indicat de modul de operare (folosirea manusilor si a sforii tip catuse). Timp de doi ani, in cauza s-a depus un mare volum de munca, fiind verificate sau cercetate peste 1.500 de persoane suspecte.
ALTA CRIMA. In timp ce cercetarile continuau, in noaptea de 18 spre 19 septembrie 1975, in comuna Putna, judetul Suceava, este omorat in locuinta sa Vasile Cretan, in varsta de 72 de ani. Omul fusese muncitor forestier, era necasatorit si se banuia ca detine o mare suma de bani. Iarasi mobilizare de forte, investigatii pe o arie larga, o munca uriasa. La autopsie, medicul legist a constatat ca batranul decedase in urma unei asfixii mecanice, prezentand fracturi de mandibula, ale coastelor, sternului si ruptura ficatului. Fusese legat la ochi, la maini si la picioare, iar in gura avea presate carpe si un prosop. In locuinta toate bunurile fusesera ravasite, iar dusumelele, ridicate. In beci s-au gasit urme de sapaturi. Mobilul asasinatului a fost jaful, constatandu-se multe asemanari cu modul de actiune al criminalilor in cazul dublului asasinat de la Straja.
SINUCIDERE. Se fac riguroase verificari, se obtin unele informatii, dar mai trec niste ani. In acelasi timp, pe raza comunei Marginea, din judetul Suceava, este depistat un recidivist in materie de spargeri, Balauseac Constantin, din Radauti, care avea asupra sa o servieta in care se aflau patru manusi diferite, sfori, un cutit, doua lanterne, trei fiole de stricnina si un buletin de identitate fals. Infractorul abandoneaza bunurile si reuseste sa fuga, fiind pus imediat in urmarire generala. Din verificarile efectuate a reiesit ca era seful unei bande de asasini, in jurul sau ""roind"" Aurel Rus, din Radauti, Ioan Mihailescu, din comuna Marginea, fratele sau, Viorel, si altii.
Majoritatea membrilor grupului era disparuta de la domiciliu, ceea ce ridica un mare semn de intrebare. Ca urmare a masurilor luate, Balauseac Constantin este prins pe raza judetului Caras-Severin, insa se sinucide in arest, folosind o otrava foarte puternica pe care o avea cusuta in gulerul de la haina. Intr-un timp relativ scurt sunt arestati si ceilalti participanti la comiterea omorurilor. Cele doua asasinate au fost savarsite in scop de jaf, numai ca ucigasii s-au ales cu sume mici de bani. Balauseac preconizase comiterea a inca patru asasinate in acelasi scop, in care sens
s-a gasit ""documentatia"" de studiere a victimelor si a locuintelor acestora.
EPILOG. Asa cum am mentionat, organizatorul grupului de criminali si-a luat zilele, anticipand pedeapsa ce i se cuvenea. Prin sentinta penala nr. 25 din 1986, Tribunalul Judetean Suceava i-a condamnat la moarte pe Mihailescu Ioan si Rus Aurel, sentinta ce a fost executata. Balauseac Viorel, fratele sefului bandei, a fost condamnat la 20 de ani inchisoare pentru complicitate la cele trei omoruri. Sentinta a fost dura, dar dreapta. Si trebuie sa fie asa cand apara dreptul cel mai de pret al omului, dreptul la viata!

---

Despre autor: