Revolta la Spitalul Militar

Parlamentul Romaniei a aprobat, iar Guvernul pune in aplicare cu succes una dintre cele mai mari inechitati sociale din perioada post-comunista. Militarilor si personalului civil din MApN, MAI, SRI, din unele structuri secrete ale statului si Justitie li se acorda salarii compensatorii la pensionare, in valoare de sute de milioane de lei, in vreme ce medicii, profesorii sau lucratorii din unele sectoare economice nu au asemenea drepturi. Pensionarea se poate efectua si la cerere, dupa o vechime in munca de 20 de ani. Desi masura a fost gandita in special pentru atenuarea socului restructurarii armatei, de aceleasi drepturi se bucura numeroase alte structuri militare. Pana la ora actuala, contribuabilul a suportat plata a peste 25 de milioane de euro si va mai plati in continuare, daca nu se iau masuri de urgenta.
O lege speciala discriminatorie
Ca membra in structurile militare euroatlantice, Armata Romaniei s-a angajat sa reduca numarul militarilor si pe cel al civililor angajati in sistemul de aparare la 80.000 de oameni, cu maximum un general la mia de subalterni. In acest scop, varsta de pensionare a fost redusa la 55 de ani, asigurandu-se posibilitatea de a se iesi la pensie si la cerere, la 20 de ani vechime. Pentru aceste categorii de angajati in sistemul de aparare s-a gandit si o lege speciala, nr. 138/1999, adoptata pe vremea Cabinetului Radu Vasile. Initial, proiectul de lege viza ofiterii activi de pe vremea comunismului care trebuiau indepartati, personalul militar si civil din MApN, MAI, servicii secrete si Directia Generala a Penitenciarelor. La propunerea deputatilor, au mai fost introduse printre beneficiare si structurile militare din subordinea Ministerului Justitiei si fosta SIPA.
Privilegiati ai sistemului
Cu sase luni inainte de implinirea varstei de 55 de ani, pe cand era procuror militar, Ilie Botos, actualul procuror general al Romaniei, s-a pensionat la cerere, primind salarii compensatorii de peste 250 de milioane de lei. In acelasi timp s-a ales cu o pensie substantiala, dar si cu un salariu, de asta data de civil, aproape la fel de mare. Desi a beneficiat si beneficiaza de drepturi banesti enorme, Botos s-a plans ca, trecand in civilie, a pierdut cinci milioane de lei la salariu, uitand sa mentioneze ca a primit o pensie mare si salarii compensatorii. Pe primul loc in topul celor care au fost compensati din banii tuturor romanilor se afla Gheorghe Surdescu, fost procuror militar, sef serviciu delegat la PNA, ce a incasat nu mai putin de doua miliarde de lei. Acesti bani se adauga unei pensii de persoana privilegiata a sistemului.
Medici dati afara
Ministrul Teodor Atanasiu declara ca, in faza urmatoare, trebuie disponibilizati vreo opt mii de civili angajati pe baza de contract. Si a inceput cu doctorii de la Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central (SMC).
Ce-i drept, si numerosi medici militari au trecut in rezerva, beneficiind de salarii compensatorii intre 200 si 400 de milioane de lei. In acelasi timp, s-au angajat ca medici civili pe aceleasi posturi pe care le detinusera inainte, ceea ce nu este tocmai normal. Astfel, lasand la o parte cadoul primit gratie Legii nr. 138/1999, in urma cumularii pensiei cu salariul, au inceput sa castige mai mult decat medicii militari activi. Numai ca aici ar mai fi o problema. Daca in armata se simtea nevoia de intinerire, in domeniul medical militar si in invatamant, problema desavarsirii profesionale se pune abia dupa varsta de 50, 55 de ani, dupa o indelungata pregatire si o vasta experienta.
Asadar, la data de 16 septembrie 2005, ministrul s-a indreptat impotriva personalului civil care cumuleaza pensia cu salariul. Dintr-un anumit punct de vedere, a facut bine procedand asa. Adica, ai fost ofiter sau subofiter, iti iei pensia de la armata, dar mai primesti inca un salariu, in cele mai multe cazuri desfasurand cam aceeasi activitate ca inainte de pensionare. Dar de aici si pana la a da afara medici de renume de 55 - 65 de ani, cadre universitare care predau medicina studentilor si rezidentilor, asta nu ni se mai pare normal. Pentru ca e anormal ca reducerile de personal sa inceapa tocmai cu acei oameni care au studiat o viata intreaga, desavarsindu-si experienta pentru a salva vieti omenesti si a trata tot felul de maladii, deopotriva ale militarilor si civililor acestei tari.
Razbunare de general
Asadar, Directia Medicala a MApN a ordonat unitatilor subordonate, in numar de patru, sa faca propuneri de reducere a personalului civil, cu predilectie prin disponibilizarea persoanelor care cumuleaza pensia cu salariul.
Asta i-a permis generalului de brigada Ioan Sarbu, comandantul SMC, sa-i concedieze pe medicii ofiteri de rang inalt. "Pana nu scap de toti generalii carora le-am deschis eu poarta ani de-a randul nu ma las!" a declarat el in mai multe randuri, de fata cu numerosi martori.
Comandantul SMC, numit in 2004, a transmis "de indata" lista cu cei de care voia sa scape, totodata intocmind un nou stat de functii. Pe baza propunerilor facute, la SMC a avut loc o concediere colectiva fara precedent, care a vizat in special medicii de renume si conferentiari.
Astfel, au fost dati afara 45 de doctori, 26 de persoane din serviciul tehnic si doua apartinand personalului de intretinere, reparatii si deservire.
Anihilarea medicilor specialisti incomozi
Ca generalul-plutonier n-a respectat criteriul din ordinul Directiei Medicale privind "examinarea profesionala in urma careia vor fi selectionate persoanele care urmeaza a fi concediate", aproape ca nu mai conteaza. Oricum, Sarbu n-ar fi fost capabil de o asemenea performanta de unul singur, el fiind specializat in implantologie dentara. Dar, ca sa-si bata si joc de medicii scosi pe tusa, le-a mai comunicat in scris ca, "pentru limitarea concedierilor se va avea in vedere redistribuirea personalului propus a fi concediat acolo unde este posibil pe alte functii vacante in functie de studiile avute si de necesitatile institutiei". Iar aceste functii sunt - printre altele - de asistent medical, infirmiera, ingrijitoare si brancardier.
Generalii si alti militari demisi, in majoritate conferentiari si medici primari, au intocmit referate si au incercat sa ajunga in audienta la ministrul Teodor Atanasiu, pentru a-i explica situatia, dar n-au fost primiti. Astfel, o elita de specialisti a fost anihilata, fara drept de apel. In acelasi timp, ordinul ministrului de reducere a personalului medical care lucreaza in armata afecteaza in mod major sistemul militar de sanatate.
Aruncati ca niste masele stricate
In mod cu totul eronat s-ar putea crede ca MApN plateste salariile medicilor pensionari si deveniti ulterior civili, dar lucrurile nu stau tocmai asa. Cheltuielile SMC nu sunt suportate de MApN, ci din fondurile primite in baza unor contracte, de la Casa Asigurarilor de Sanatate. Din acesti bani se achita salariile medicilor civili, utilitatile, medicamentele si hrana pacientilor.
Ministerul plateste doar expertizele medico-militare si norma de hrana a angajatilor militari din SMC. E drept, cladirile si dotarile apartin armatei, dar militarii au prioritate la consultatii, operatii si internari, fata de civili.
Interesant este faptul ca in sistemul medical al MAI si SRI n-a fost concediat nici un medic care a renuntat la haina militara pentru a trece in civilie. La fel, in urma strategiei adoptate de MApN, va fi curios de urmarit cine isi se va mai face doctor in armata, ca sa fie azvarlit la 55 de ani fara drept de apel. Dupa o facultate grea de sase ani, absolventii de medicina militara trebuie sa faca rezidentiatul, apoi primariatul, doctoratul, devin conferentiari si pe urma sunt aruncati din sistem ca niste masele stricate, cand se afla intr-un moment al desavarsirii lor profesionale, asa cum am mai spus. Ce nu s-a dorit sa se inteleaga este faptul ca performantele in acest domeniu nu pot fi atinse decat in timp indelungat, in urma acumularii experientei necesare.
Implantologie la nivel inalt
Ce-i drept, generalul de brigada Ioan Sarbu este un bun implantolog dentar. Desi a desfiintat cateva clinici, ca sa poata scapa de generalii in rezerva care le conduceau, a infiintat Centrul clinic de stomatologie si implantologie, format din:
- Chirurgie maxilo-faciala si reconstructiva
- Paradontologie si protetica
- Odontologie
- Implantoplogie
In ritmul acesta, spitalul poate ajunge in curand unul de dinti.
Sa mai spunem ca sotia generalului este sefa de personal la SMC, dar n-a fost afectata de concedierile colective. Si inca un amanunt - ea s-a angajat in spital, in urma cu zece ani, pe un post de muncitor necalificat.
Un caz aparte
Clinica de Chirurgie Plastica Reconstructiva si Arsuri a fost infiintata de conf. dr. Penelopia Marinescu (54 de ani), colonel in rezerva, in anul 1995 si este singura de acest gen la nivelul armatei. Este vorba despre o specialitate strategica, cu o buna baza tehnico-medicala pentru tratarea arsilor. In cazul unor conflicte armate, 60-80% dintre raniti prezinta arsuri. Spitalele militare din mai multe tari au astfel de clinici. In Turcia: 70 de paturi pentru chirurgie plastica reparatorie si 20 pentru arsi; Germania - 60 de paturi; Franta are cea mai mare clinica militara, care preia si cazuri extrem de grave cu victime printre civili. Pana si mica Belgie are o astfel de clinica militara. Marinescu a fost mereu singurul medic care s-a specializat in acest domeniu, iar personalul auxiliar a fost insuficient si incadrat sub normativele in vigoare.
Sectia are acoperire a paturilor in proportie de 80 - 100%, realizata pe baza contractelor incheiate cu Casa de Asigurari de Sanatate. Deci, desfiintarea clinicii nu se justifica in nici un mod. Ca sa scape de cele 25 de paturi pentru care ar fi necesari patru medici, dar mai ales de incomoda Penelopia Marinescu, generalul Sarbu a transformat clinica intr-un compartiment in cadrul traumatologiei, unde sef este un rezident, fara raspundere profesionala. Astfel, a incalcat chiar o prevedere a ordinului Directiei Medicale a MApN care spune ca "nu se vor face propuneri de reducere a posturilor unice (ale caror atributii nu se regasesc in fisele altor posturi)". Interesant este si faptul ca pentru multi nu conteaza deloc Clinica de Chirurgie Plastica Reconstructiva si Arsuri, care are o importanta strategica pentru Armata Romana si aliatii ei, in schimb au fost pastrate cate doua, ba chiar trei clinici la alte specializari.
Investitii abandonate din ambitie
Investitiile armatei in Clinica de Chirurgie Plastica Reconstructiva si Arsuri, cu tehnologie de ultima ora, au fost majore in ultimii ani. In 1999 s-au adus paturi fluidizate pentru arsi, care contin silicon cu aer cald in care corpul pluteste, iar suprafetele arse pot fi vindecate mai usor si cu dureri mai mici. De asemenea, doua cazi pentru indepartarea bandajelor, ca acestea sa poata fi dezlipite fara smulgere, cum se intampla de regula. Acestea din urma se afla inca in ambalaje, nefiind montate pe motiv ca n-ar rezista plafonul. O comisie speciala a armatei si-a dat acordul pentru montarea cazilor, intocmind si planurile necesare, dar comandantul SMC s-a opus din ambitie. La fel a procedat si in cazul repararii instalatiei de aer conditionat care s-a defectat.
Militarii americani ce urmeaza sa stationeze pe teritoriul Romaniei s-au interesat daca soldatii care ar suferi arsuri pot fi tratati in 45 de minute la SMC, in caz de necesitate. Pe langa asta, Romania are trupe care lupta in strainatate, oricand punandu-se problema tratarii soldatilor arsi intr-un spital militar din tara.
Un militar declarat erou in Afganistan a fost mutilat intr-o explozie si tratat in SUA, dupa care a venit acasa. Ca sa obtina niste creme speciale a fost nevoit sa ajunga in audienta la presedintele Traian Basescu. Cum, practic, de la 1 martie 2006, Clinica de Chirurgie Plastica Reconstructiva si Arsuri nu mai exista, eroul mutilat nu va mai putea fi operat pentru a i se reface fata distrusa.
Tot in aceasta clinica se reuseste refacerea sanilor operati in urma extirparilor datorate cancerului. Vin femei din toata tara, deoarece la alte clinici sunt refuzate din lipsa banilor.
Dumnezeul SMC
De ani de zile, Clinica de oftalmologie din cadrul SMC functioneaza ca o entitate organica a Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davila". Ca sa scape de conf. dr. Benone Carstocea, Ioan Sarbu a desfiintat postul de medic primar, interzicand accesul profesorului in clinica. Comandantul SMC sustine ca nu se opune ca dr. Carstocea sa predea in continuare cursuri studentilor si rezidentilor, asigurandu-i accesul in amfiteatre si la tehnica de calcul, dar nu-si mai poate exercita si profesia in spital, pentru ca nu mai exista postul de medic primar in acea clinica. De parca medicina ar fi matematica si poata fi predata la tabla.
In urma acestor jocuri de culise, Societatea Romana de Oftalmologie a protestat "impotriva generalului Sarbu de a interzice dr. Carstocea - medic primar oftalmolog cu competenta in chirurgia vitreo-retineana - de a interna, consulta si opera bolnavi".
Ce-i drept, cu toate concedierile ordonate, multora dintre cei scosi din sistem li se mai permite sa-si exercite profesia in cadrul SMC. Unii cu jumatate de norma, altii in ture de garda etc. Nu si dr. Carstocea, bineinteles, cu toate ca initial a fost asigurat ca se va gasi o rezolvare si in cazul lui.
Somitatile trase pe dreapta
Prof. dr. Benone Carstocea - sef Clinica Oftalmologie
Conf. dr. Penelopia Marinescu - sef Clinica Chirurgie Plastica Reconstructiva si Arsuri
Dr. Nicolae Pavelescu - sef Sectie Balneologie, Balneofizioterapie si Recuperare Medicala
Prof. dr. Mihai Bana - sef Clinica Urologie
Prof. dr. Ioan Tintoiu - sef Centru de Boli Cardiovasculare a Armatei
Medic primar Gheorghe Mihalache - sef Explorari Paraclinice si Rezonanta Magnetica
Prof. dr. Ioan Nedelcu - sef Clinica Dermatologie
Medic primar Vasile Velea - sef laborator Antiepidemiologic
Medic primar Emil Cramer - sef sectie Neurochirurgie
Medic primar Ion Corhan - Ortopedie
Conf. dr. Viorel Ibric-Cioranu - sef Clinica Chirurgie Buc-Maxilo-Faciala
Conf. dr. Aleman Blezu - sef Clinica Neurochirurgie
Dr. Constantin Morgos - Director medical adjunct al SMC
Medic primar Liviu Maruntelu - Sectia Medicala III
Medic primar Ioan Seresper - Sectia Medicala III
Medic primar Liviu Iurea - Sectia Chirurgie I
Medic primar George Constantin - Clinca Traumatologie-Ortopedie
Medic primar Octavian Caraivan - Laborator Anatomie Patologica
Medic primar Mircea Traian - laborator
Medic primar Georgeta Mocanu - laborator
Ascensiunea generalului
Ioan Sarbu (foto) a fost sculer-matriter, ca apoi sa se angajeze subofiter in MApN. A intrat la Institutul Medico-Militar in 1990, fara examen, printr-un ordin al ministrului Victor Atanasie Stanculescu. Adresase o cerere acestuia, precum ca pe vremea comunismului fusese oprimat si ca nu intrase la Medicina din motive politice, ramanand un simplu subofiter, asistent de stomatologie. Lucru total neadevarat daca luam in calcul faptul ca facea parte din structura Armatei Romane, unde nu intra chiar oricine, si mai era si secretar UTC pe SMC.
A terminat facultatea in 1996, primind repede o bursa de aproape un an in SUA, unde a deprins implantologia dentara de la cel mai mare specialist american, prof. Leonard Linkow.
Anul trecut, la doar noua ani de la terminarea facultatii, a ajuns conferentiar in mod fraudulos. Un medic poate dobandi o asemenea calitate doar dupa vreo 20 de ani de profesare. Universitatea de Medicina si Farmacie i-a eliberat in fals doua decizii, precum ca ar avea o vechime didactica de 20, respectiv 22 de ani. Adica, cu sase ani inainte de revolutie, Sarbu ar fi fost profesor, nu subofiter si asistent stomatologic. Tot in anii in care Ioan Sarbu a ajuns conferentiar, a fost inaintat in grade, pana la cel de general de brigada.

---

Despre autor: