Creata - soi romanesc raspandit mai mult in Banat - este foarte controversat ca origine. Teritoriul actualei provincii Banat a facut parte din vechea Dacie, suferind impreuna cu restul tarii ocupatia romana si apoi migratia popoarelor barbare.

La sfarsitul primului mileniu, Voievodul roman Glad a reusit sa inchege in aceasta zona o formatiune politica. Teritoriul Banatului Istoric se situa intre apele Dunare, Tisa, Mures si era limitat la est de culoarul Timis-Cerna. Cateva secole mai tarziu, Banatul a fost ocupat de Imperiul Otoman. In urma Pacii de la Passarowitz, din 1718, turcii au cedat aceasta provincie habsburgilor. Ca urmare, austriecii au adus in Banat colonisti de diferite nationalitati, cunoscuti mai tarziu sub numele de svabi. Majoritatea lor au fost germani si mai putin francezi, italieni etc. Am facut aceasta incursiune in istorie pentru a explica diversele pareri cu privire la originea soiului Creata aparute in literatura straina.
Unii ampelografi sustin ca soiul Creata ar fi originar din regiunea viticola a Rhin-ului, de unde a venit o data cu colonistii germani. In literatura maghiara au aparut afirmatii precum ca soiul Creata ar fi un soi unguresc. Alti autori sustin ca a fost adus de colonistii francezi, sositi in Banat, de aceea soiul are sinonimul de Franchie. Sinonimul Franchie, dat soiului Creata, a facut sa mai apara o confuzie! Aceea ca soiul Creata ar fi unul si acelasi soi cu Francuse, deoarece acesta din urma are si el sinonimul de Poama franchie.
Ca replica la toate aceste afirmatii, specialistii romani sustin ca soiul Creata este romanesc, originar din Banat. Data ""nasterii"" lui, pe aceste locuri, este mult mai veche, deoarece, la venirea svabilor, soiul Creata era deja cultivat, locuitorii numindu-l ""amical"" si Creata de Banat.
Denumirea de ""Creata"" vine de la faptul ca suprafata frunzei acestui soi este incretita. Este un soi autofertil, avand avantajul ca se poate cultiva in plantatii pure, deci nu are nevoie de polenizatori. Creata rezista bine la seceta. Ca marime, strugurii sunt mijlocii, avand o lungime de 11-15 cm si o greutate medie de 200 g. Boabele de culoare verde-galbui au miezul suculent, nearomat, cu gust placut. Coacerea strugurilor se desavarseste in cursul lunii septembrie sau in prima jumatate a lunii octombrie, putand ajunge pana la 230 g/l zaharuri. Vinurile albe seci obtinute au o tarie alcoolica medie de 11,2s. Ele sunt fructuoase, usoare, placute la gust, avand un ""caseu"" cu totul aparte.