Aratam in numarul anterior ca Maresalul Antonescu pleaca la bai, la Olanesti la 20 iulie 1944, tocmai cand complotul militaro-politic pentru rasturnarea sa era in toi.
Maresalul nu credea insa ca i se pregateste rasturnarea.
Multi istorici invoca in acest sens memoriile generalului Guderian. Pe parcusul vizitei la Cartierul General al lui Hitler de la Rastenburg (4-5 august 1944), Antonescu are o discutie separata cu Guderian, in buncarul pus la dispozitie de Dictator. Generalul povesteste ca, dupa ce-au vorbit despre razboi in general, s-a ajuns la chestiunea atentatului impotriva lui Hitler. Maresalul i-ar fi spus:
""Crede-ma. Eu as putea sa-mi culc capul pe genunchii generalilor mei. La noi ar fi de neconceput ca ofiterii sa participe la o asemenea lovitura de stat"".
Sa vezi si sa nu crezi! Pe genunchii generalilor care, exact in acele clipe, complotau pe rupte!
Si Hitler l-a avertizat. Intr-o convorbire cu ambasadorul Turciei la Bucuresti, dupa vizita in Germania, Mihai Antonescu dezvaluie ca Fuhrerul i-a atras Maresalului atentia asupra faptului ca ""anumiti generali fac chiar cauza comuna"" cu partidele de Opozitie. Maresalul ar fi raspuns ca ""militarii romani isi tin cuvantul"". Generalul Hans Friessner, comandant al Grupului de Armate ""Ucraina de Sud"", isi va publica memoriile in 1956, in Germania, sub forma unui jurnal de razboi.
REMEMBER. In zilele de 20-22 august 1944, Maresalul il viziteaza la Slanic Moldova, ingrijorat de spargerea Frontului. La 21 august 1944, Friessner ii cere o discutie intre patru ochi. Isi aminteste generalul: ""L-am informat inca o data deschis asupra zvonurilor mereu vii cu privire la uneltiri in tara si in special in armata, care au ajuns la urechile mele din momentul cand am preluat comanda asupra teatrului de operatiuni. I-am aratat Maresalului ca schimbarea suspecta a unor comandanti militari a avut loc fara stiinta si consimtamantul comandantului german. In sfarsit, am pus in legatura toate aceste fenomene cu comportarea diviziilor romane de la inceperea ofensivei rusesti"".
Cum reactioneaza Maresalul la acest avertisment venit de la un militar ca si el? Printr-o lunga incursiune teoretica in contradictiile relatiilor romano-germane din 1941 si pana acum. Atat si nimic mai mult! Sa zicem ca Maresalul, orgolios cum il stim, n-a vrut sa se dezvaluie neamtului. A luat el insa in considerare avertismentul? Nici vorba. In Istoria politica si militara a razboiului Romaniei contra Rusiei sovietice, Madrid, 1965, generalul Pavel Chirnoaga, un antonescian categoric, trage concluziile care se impun:
""Am putea sa admitem ca - intocmai ca si conducatorii germani de la Bucuresti si de la Berlin - nici maresalul Antonescu n-a dat crezare zvonurilor cari circulau si informatiilor cari i se comunicau"".
AVERTISMENT. Potrivit lui Eugen Cristescu, SSI il avertizase pe Maresal de miscarile lui Sanatescu. Seful statului nu ia in seama rapoartele Serviciului Secret. Nu ia in seama nici avertismentele lui Hitler. Colonelul George Magherescu, seful Biroului III Operatii de la Cabinetul Militar al Conducatorului, scrie in Memoriile sale ca Fuhrerul i-ar fi atras atentia asupra lui Mihai I inca de la inceputul lui 1943. Ar fi avut loc dialogul:
"" - Regele este un copil. Nu poate fi nimic serios in tot ce se aude.
- Da, i-a raspuns Hitler, dar si un copil poate fi serios cand se afla sub influente straine"".
Nicolae Ceausescu, Maresalul Antonescu au fost rasturnati printr-o conspiratie. Itele acesteia nu se tes intr-o zi, doua. Si mai ales nu se tes de cateva persoane, ci de multe, mult mai multe. Amandoi dictatorii au avut in maini toate parghiile statului, in frunte cu Serviciul Secret. Si cu toate acestea, nici unul, nici celalalt nu au sesizat ce li se pregatea. De ce? Amandoi erau dictatori. Si dictatorii ajung sa creada la un moment dat ca toata lumea ii iubeste!

LUMEA PRIN CARE TREC