La terminarea liceului, Mihai Mititelu avea 56 de kilograme si
1,56 m. I s-a spus
c-o sa mai creasca si,
intr-adevar, la incorporare masura 1,57.

Insuficient insa pentru un loc in penultimul rand al plutonului. Logica unui pluton e diferita de a corului si de logica fotografiei cu nuntasi, in care lunganii se duc in spate. Cand Gyuri, cloncanul din capul grupei a-ntaia, lungea pasul, fiindca asa-i apuca pe cate unii graba din te miri ce, soldatul Mititelu din ultimul rand doar ca nu alerga. De gafait insa, gafaia ca la curse. In pluton, ori ai 1,90, ca sa fii sigur de primul rand, ori 1,75, ca sa stai ascuns pe undeva, pe la mijloc.
Cel mai bine, daca tot ai ajuns sa fii socotit cu plutonul, e sa fii bou.
Mihaita Mititelu era el mic, dar istet. S-a clasat, cu media 9,68, inaintea a 170 de destepti, la specializarea Tacticii pe computer si, drept urmare, a fost avansat comandant de pluton la desteptii desteptilor. Logica plutonului insa era si aici aceeasi: lungii in fata, scurtii la coada. Mihai Mititelu, in noua lui conditie de strigator de comenzi, si-a dat seama ca, in afara de ""in fata"", ""la urma"", ""la mijloc"" si ""lateral"", pentru destepti exista inca o plasare. Mai buna ca toate. Plasarea separata.
La fix sase luni de la luarea la oaste, inginerul Mihai Mititelu s-a simtit separat. Nu neaparat de pluton. Separat de toti si de toate. Cu cat se gandea mai mult la logica lucrurilor, indiferent ca era vorba de pluton, de regiment sau de intreaga omenire, cu atat senzatia de separatie se accentua. Nu-l mai preocupa deloc inaltimea. Conducea plutonul la cantina, la cursuri sau pe platou, dar de gandit se gandea in permanenta la altele. Iar pe masura ce nu se putea opri nici in somn din gandit, separatia sporea. Nu-l mai priveau pe el si plutonul lui, ci pe el si toata lumea. Plutonul se ducea pe sant, la fumat, se ducea la bufetul unitatii, unde pasamite se servea ceai, dar in ceasca era coniac, plutonul se intindea pe iarba, sa ragaie dupa fasolea de la pranz, iar Mititelu o stergea la biblioteca. Fapt care i-a obligat pe profesori, la examenele finale ale primului curs, sa-i dea nota 10 pe linie, stiind ca trebuie sa-l puna asa, mititel cum era, sef de batalion. ""Cum sa pui sef peste o unitate speciala o starpitura de 1,57 metri - si-a zis colonelul, care avea 1,82 m si 130 de kile - , ia sa-l mai masuram, poate a crescut."" Logic ar fi fost ca Mihaita Mititelu sa aiba 1,58 sau cel putin sa fi ramas la 1,56. Exista probabil si o logica a separatilor, pentru ca, la remasurare, avea doar 1,53. Ce pierdea in inaltime castiga in inteligenta. Asta ii scotea din sarite pe lungani. Au facut ce-au facut si l-au scos din armata pe motiv de inaltime.
In civilie isi rupe gatul - si-au zis lunganii cu medii sub 8 - , acolo o sa i se infunde! Numai ca-n loc sa i se infunde i s-a desfundat. A fost luat la ochi de niste japonezi si pus sef de programe peste un regiment de computeristi. Un regiment alcatuit in intregime din separati, plin de japonezi foarte inalti. Ma rog, cat de inalti pot fi japonezii foarte inalti: 1,46-1,50 m. Dovada ca nu exista om care sa n-aiba locul lui in lume si sa fie inalt, foarte inalt, cat vor muschii creierului lui de inalt.