Campanie JN - O noua lege a arhivelor

Absenta unei legi unitare pentru arhivele regimului comunist din Romania ingradeste accesul liber la informatia istorica. Unele dosare sunt folosite in scopuri politice, in functie de diferite interese personale.

Oare cat timp trebuie sa mai treaca pentru ca oricare cetatean sa aiba acces neingradit la arhivele comunismului romanesc? De cat timp mai au nevoie cei raspunzatori de arhivele natiei - parte a patrimoniului national - pentru a le pune in circuitul public? Sunt intrebari la care se asteapta un raspuns de 16 ani, dar la care nimeni nu ofera solutii clare. Legislatia in vigoare referitoare la arhivele nationale inlesneste aceasta situatie de incertitudine. De aceea, Jurnalul National propune modificarea Legii Arhivelor Nationale nr. 16 din 2 aprilie 1996. Este, in opinia noastra, o solutie pentru punerea in circuitul public a arhivelor regimului comunist, fara a fi in vreun fel lezate interesele nationale.
ISTORIE INCETOSATA. Disparitia institutiilor comuniste, creatoare de arhiva, presupune, conform legislatiei actuale, punerea in circuitul public a tuturor documentelor emise de acestea. Cu toate acestea, istoria comunismului din Romania asteapta inca sa fie scrisa. Spre deosebire de celelalte state foste comuniste din Europa, care au pus de mult in circuitul public si stiintific arhivele comuniste, in Romania consultarea acestora intam-pina numeroase dificultati. Polonia, de exemplu, a decis la inceputul anului sa puna la dispozitia cercetatorilor si a publicului larg intreaga arhiva a Pactului de la Varsovia, pana la desfiintarea acestui organism. Se afla desigur acolo si o multitudine de informatii despre Romania, luari de pozitie ale statului roman referitoare la probleme de politica si securitate internationala. In Romania insa nu pot fi inca vazute dosare din anii a€™50 ai secolului trecut. Aceasta situatie este favorizata de lipsa unei legi unitare a arhivelor din Romania, sub incidenta careia sa intre toate arhivele institutiilor comuniste din tara: cele ale partidului, ale ministerelor si organelor administrative locale, cele apartinand Armatei, Ministerului Afacerilor Externe, cat si arhivele Securitatii, ale instantelor judecatoresti sau ale Bisericii.
Conform informatiilor oferite de Marcel Dumitru Ciuca, directorul Arhivelor Nationale Istorice Centrale (ANIC), au fost preluate pana in prezent 5.000 de metri liniari de arhiva, dar institutia nu are capacitatea de a depozita si prelucra toate aceste fonduri.
UN TRASEU NEFIRESC. Dupa 23 decembrie 1989, arhivele institutiilor comuniste au fost preluate de mai multe institutii si mutate periodic dintr-un loc in altul. Principalele ""beneficiare"" au fost Serviciul Roman de Informatii si Armata. Acestea le-au preluat in custodie, o mare parte fiind transportata la Pitesti. Acolo existau conditii mai bune de pastrare a documentelor, au sustinut ulterior oficialii vremii.
Mai mult decat atat, multe documente au fost sustrase in decembrie 1989, pentru acest fapt nefiind niciodata nimeni anchetat. Cert este ca abia in anul 1995 a inceput predarea de catre Armata a arhivelor comuniste catre Arhivele Nationale, dar acestea nu au fost predate in totalitate nici pana astazi. Au mai ramas de predat cartotecile cu datele fostilor membri ai PCR. O mare parte din documentele predate - inclusiv din perioada Dej - nu este pusa in circuit, pentru ca ""nu este prelucrata"". Confuzia este intretinuta de actuala legislatie a arhivelor nationale.
PIEDICI REALE SAU INVENTATE. Nu de putine ori, institutiile detinatoare de documente ale regimului comunist au limitat sau chiar au blocat accesul la informatia istorica. Chiar daca legea actuala le obliga sa ""pastreze documentele create sau detinute in conditii corespunzatoare, asigurandu-le impotriva distrugerii"". Dar Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, de exemplu, a invocat ca motiv pentru refuzul la dosarele pe care le detine ""inundatiile"". ""Dosarele pe care le-ati solicitat, raspunde reprezentantul institutiei, au fost inundate si nu mai pot fi date spre consultare cercetatorilor."" Documentele de arhiva fac parte din patrimoniul national si normal ar fi ca acestea sa fie pastrate in conditii corespunzatoare. Iar deteriorarea sau distrugerea lor sa fie pedepsita conform legislatiei in vigoare. In Romania insa, o ploaie torentiala ""poate da peste cap"" chiar si documentele istorice, aceasta putand fi invocata ca si ""calamitate"", de care nimeni nu poate fi facut raspunzator. Arhivele comunismului romanesc apartin parca unei alte lumi, la care numai ""privilegiatii"" au acces.
NECESITATEA CONTROLULUI PARLAMENTAR. Jurnalul National propune prin noua lege ca Arhivele Nationale sa fie conduse de un Consiliu Stiintific numit de Parlament si care sa raspunda pentru activitatea sa in fata forului legislativ al Romaniei. Este mai potrivita o formula de conducere colectiva, deschisa si pluripartidista, care sa gestioneze arhivele comuniste, decat ca acestea sa fie lasate in mana unei conduceri numite pe scara ierarhica. In atributiile acestuia ar urma sa intre responsabilitatile actuale ale conducerii ANIC. Printre acestea enumeram: elaborarea regulamentului propriu de functionare, organizarea si stabilirea atributiilor comisiilor insarcinate cu selectionarea documentelor intocmite de creatorii la nivel central, respectiv local.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe