De ce au cerut procurorii arestarea lui Dinu Patriciu? Doua dintre cele mai importante motive sunt constituirea unui grup de crima organizata transfrontaliera si ""obstructionarea"" justitiei. Capii: Patriciu, Stephenson, Hart si... Eros. Aderent
De ce au cerut procurorii arestarea lui Dinu Patriciu? Doua dintre cele mai importante motive sunt constituirea unui grup de crima organizata transfrontaliera si ""obstructionarea"" justitiei. Capii: Patriciu, Stephenson, Hart si... Eros. Aderenti: Petrica Grama, de la Ministerul Finantelor, Miclaus Paul, de la CNVM. Parchetul cere instantei sa judece mai repede cererea de arestare, in termen de urgenta. Crima organizata si faultarea justitiei
Motivele pentru care procurorii Parchetului instantei supreme au cerut arestarea omului de afaceri Dinu Patriciu si a cetatenilor americani Philip Stephenson si Richard Colin Hart sunt multe si se intind pe cele 49 de file ale referatului prin care s-a propus luarea acestei masuri de catre judecatori. Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) au cerut arestarea celor trei invocand Constitutia Romaniei, dispozitiile exprese din Codul de procedura penala si chiar jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Potrivit articolului 53 din Legea fundamentala a tarii, dreptul la libertate poate fi restrans, prin lege si numai daca se impune, pentru ""desfasurarea instructiei penale"", cu respectarea expresa a articolelor din Codul de procedura penala. JURISPRUDENTA CEDO. Procurorii au argumentat cu cazul ""Tomasi contra Frantei"", cand CEDO a statuat ca pentru durata unei detentii provizorii a inculpatului, organele judiciare trebuie sa evalueze gravitatea faptelor, existenta si persistenta unor indicii grave de vinovatie care constituie factori pertinenti, apararea ordinii publice, riscul de presiune asupra martorilor si de intelegere intre coinculpati precum si pericolul fugii inculpatilor. Anchetatorii considera ca toate aceste aspecte enumerate sunt intrunite in cazul celor trei. FUGA DE URMARIREA PENALA. ""Necesitatea luarii masurii arestarii preventive se justifica si prin dificultatile incontestabile ale anchetei derulate in conditiile in care urmare a valorificarii relatiilor infractionale, doi dintre membrii grupului infractional organizat, George Philip Stephenson si Colin Richard Hart, se sustrag urmaririi penale impietand asupra bunului mers al anchetei si in acelasi timp inducand temerea ca si ceilalti membri ai grupului infractional organizat ar putea sa faca pregatiri pentru asemenea acte, care pot zadarnici stabilirea adevarului in cauza"". RESEDINTE SCHIMBATE. Cei doi americani s-au sustras urmaririi penale incepand cu ianuarie 2006. Procurorii sustin ca, la 23 ianuarie a.c., dupa ce anchetatorii emisesera citatiile pe numele lor, Stephenson si Hart au notificat Parchetul, informandu-l ca ei au renuntat la resedintele din Romania. Parchetul a cerut arestarea lor, in lipsa, pe o perioada de 30 de zile. OBSTRUCTIONAREA JUSTITIEI. Procurorii considera ca probele administrate in dosar arata clar ca sunt intrunite mai multe din conditiile speciale, prevazute pentru arestare de articolul 148 din Codul de procedura penala, literele c), d) si h). Adica inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala, ori a facut pregatiri pentru asemea acte. SI INFLUENTAREA EI. Anchetatorii spun ca au date suficiente din care rezulta ca Patriciu, Stephenson si Hart au incercat sa ""zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea vreunui martor sau repet, distrugerea ori alterarea mijloacelor materiale de proba sau prin alte asemenea fapte"". Totodata, procurorii sustin ca Dinu Patriciu ar fi ""incercat zadarnicirea aflarii adevarului, dat fiind mediatizarea excesiva a cauzei, prin conturarea unui curent de opinie favorabila inculpatului cu consecinta influentarii martorilor si a celorlalte parti din dosar"". DEZINFORMARE. In acelasi timp, procurorii considera ca Patriciu influenteaza in mod direct desfasurarea procesului penal, cata vreme statului roman ii este prezentata o versiune nereala a obiectului anchetei penale - respectiv cercetarea penala a investitorului olandez - , fiind invocata o conventie de protejare reciproca a investitiilor, cand in realitate obiectul cercetarii penale il constituie activitatea omului de afaceri in cadrul grupului Rompetrol ca persoana fizica. FARA DISCRIMINARE


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.