""As fi fost cersetor, nebun sau poet...""
Romanul sau ""Bunavestire"" este considerant una dintre capodoperele romanului romanesc din toate timpurile. A plecat in Occident in perioada comunista, pentru ca scrierile sale fusesera interzise. Reveni
""As fi fost cersetor, nebun sau poet..."" Romanul sau ""Bunavestire"" este considerant una dintre capodoperele romanului romanesc din toate timpurile. A plecat in Occident in perioada comunista, pentru ca scrierile sale fusesera interzise. Revenit dupa a€™89 in Romania, Nicolae Breban creeaza cu aceeasi frenezie care l-a caracterizat intotdeauna. Astazi implineste 72 de ani. ""Intru in noul an plin de curaj pentru ca sunt langa mine doi ingeri ai vietii mele, mama mea, care si ea a avut nevoie de curaj pentru ca a implinit 92 de ani acum cateva luni, si sotia mea, Cristina. Asa ca nu sunt singur in acest prag, in general batranetea o iau ca pe un dar al zeilor si chiar al existentei, uneori. Sunt acum in München, va veni si fratele meu cu sotia lui; vom bea o sampanie si vom manca un tort, deci vom petrece in cercul strict al familiei. Sunt fericit ca sunt inca cu ei. Frenezia mea de a scrie nu a incetat, de doua saptamani am inceput ultimul volum de Memorii, cel de-al IV-lea (volumul al III-lea a aparut recent pe piata in Romania). Voi pleca in cateva saptamani la Paris, unde voi incepe lucrul la un alt volum. Au fost cateva aniversari mai speciale, dar as aminti acum de cea de la 50 de ani. A fost singura data cand m-am speriat de batranete, dupa aceea mi-a trecut. Oamenii au facultatea de a uita, in felul asta pot rezista mai usor intemperiilor psihologice. In a€™84, la 50 de ani, venit de la Paris pe vemea cand in tara era intuneric si ticalosie multa, la mine in casa au fost zeci de prieteni din toate generatiile si am dansat pana dimineata. Cele mai mari impliniri ale mele sunt faptul ca m-am nascut (eu sunt un elev al filozofului Nietzsche - el este printre putinii care spun ca viata este un dar) si ca am ajuns ceea ce am visat in lunga si nefericita mea tinerete: sa fiu scriitor. Nu as fi putut face altceva. As fi fost cersetor, nebun sau poet... Au fost multi, multi ani in care visam, ca foarte multi tineri, sa fiu scriitor, desi toti din jurul meu spuneau ca este o nebunie si o profesiune de foarte mare risc. Dorinte? Vreau sa pot lucra pana la sfarsitul vietii, pana in ultima zi si mai vreau ca Romania sa redevina ceea ce a fost odata si poate chiar mai mult. N-am avut maestri, dar am avut norocul, un alt noroc al vietii mele in tinerete, sa-l am amic pe Nichita Stanescu. Ne-am cunoscut in perioada in care amandoi ne formam si amandoi voiam sa devenim ceea ce parea putin utopic atunci: scriitori buni in acea tara sufocata atunci de false idealuri si de tirania pe care o cunoasteti. Varsta mea o consider un succes. Succes este sa supravietuiesti unor dusmani. Iar varsta pe care o am nu este numai un succes pentru ca am supravietuit putinilor dusmani pe care i-am avut, dar si prin faptul ca pot scrie ca si cum n-as fi batran. Melancolic ma simt de Revelion, la trecerea dintre ani, atunci simt timpul care devine concret si, desi atatia trec peste acest moment fara sa le pese, eu din tinerete am sarbatorit cu emotie aceasta trecere. Am avut acel sentiment de spaima la 50 de ani, dar acum pare ca totul s-a reasezat."" SATISFACTII
""Cele mai mari impliniri ale mele sunt faptul ca m-am nascut (eu sunt un elev al filozofului Nietzsche - el este printre putinii care spun ca viata este un dar) si ca am ajuns ceea ce am visat in lunga si nefericita mea tinerete: sa fiu scriitor"" - Nicolae Breban, scriitor
Despre autor:
