In orice tara normala, care se pretinde un stat de drept, dupa actiunile ""Telefonul"" si ""Intalnirea"", autoritatile competente ar fi declansat un control pentru a vedea daca primul-ministru, Calin Popescu Tariceanu, si ministrul Justitiei, Monica
In orice tara normala, care se pretinde un stat de drept, dupa actiunile ""Telefonul"" si ""Intalnirea"", autoritatile competente ar fi declansat un control pentru a vedea daca primul-ministru, Calin Popescu Tariceanu, si ministrul Justitiei, Monica Macovei, au respectat sau nu Constitutia si Legea raspunderii ministeriale. Tot intr-un stat democratic, oficialii, prinsi intr-o situatie absolut flagranta cu principiile morale si de drept, si-ar fi prezentat demisia de onoare. In Romania insa, lucrurile stau stramb. Telefonul dat de premier procurorului general in cazul Rompetrol, cat si intalnirea de taina dintre inculpatul Dinu Patriciu si ministrul Justitiei, in cabinetul sefului sau, cap al Executivului, au creat efecte numai in sanul autoritatii judecatoresti. Numai acolo s-au demarat controale pentru a vedea daca cele doua actiuni au fost sau nu imixtiuni politice ori actiuni de intimidare a procurorilor care ancheteaza acest caz. Dintre cele trei puteri investite sa vegheze la bunul mers al societatii, in ansamblul ei - Executivul, Legislativul si autoritatea judecatoreasca - primele doua au inchis ochii. Numai puterea judecatoreasca a fost curioasa sa afle daca Guvernul s-a amestecat in justitie. Executivul si Legislativul s-au limitat sa stea pe margini, netrecand de bariera unor declaratii politice, fie balbaite - in cazul Guvernului - , fie doar zgomotoase, in cazul Parlamentului. VERIFICARI. In cazul ""Telefonul"", puterea judecatoreasca, prin forul ei garant, Consiliul Superior al Magistraturii, a declansat verificari imediat dupa ce interventia telefonica a premierului a iesit la lumina. Au fost audiati atunci oameni din magistratura, fata de care Consiliul avea competenta sa o faca. In lipsa audierii premierului Tariceanu, oficial pe care CSM nu are dreptul sa-l ia la intrebari, cercetarea ""fenomenului Telefonul"" poate fi numita incompleta. Si asta, deoarece colegii de Guvern ai lui Tariceanu au inchis ochii si s-au facut a nu intelege ca aveau si ei de realizat partea lor de ""ancheta"". S-au facut ca nu observa ca magistratii, prin Consiliu, au cerut indirect colaborarea la aflarea adevarului si a celeilalte puteri implicate in scandal. Nici Legislativul nu s-a aratat dornic sa-si dea obolul la aflarea adevarului, fie si numai pentru ca a inchis, la randu-i, ochii, facandu-se ca ploua. Ca nu observa cum Executivul nu vrea sa-si caute paiul din ochi, dar vede foarte bine barna celorlalte puteri. Asa ca telefonul dat de Tariceanu procurorului general chiar in ziua retinerii lui Patriciu a fost gasit ""inoportun"". EXCEPTIE. Acum, intalnirea de taina din biroul premierului, mediata de Tariceanu, dintre un inculpat si ministrul Justitiei pare sa aiba exact aceeasi soarta. Din nou, doar puterea judecatoreasca face verificari. Si din nou nu pot fi intrebati decat magistratii. Tariceanu si Macovei si-au spus public varianta personala, ca n-au gresit. Dar intalnirea ar fi fost inoportuna dupa doamna ministru si perfect permisa dupa domnul premier. Legislativul sta din nou pe margini, iar colegii de Executiv ai celor doi ""suspecti"" ii cred pe cuvant si nu mai cauta, nu mai verifica in propria lor gradina daca s-a gresit si cine a gresit. Si nimanui nu-i trece prin cap vreun gand. De demisie. Si asta in timp ce Consiliul Superior al Magistraturii, prin seful sau, spune ca autoritatile competente ar trebui sa-i cerceteze pe Tariceanu si pe Macovei in baza Legii raspunderii ministeriale. INTREBARI
""In aceasta tara a telereformei, a telefoanelor si a intalnirilor inoportune, ma intreb daca CSM mai este garantul independentei sau este inoportun? In ce masura membrii Consiliului ar putea tine pe linia de plutire justitia in aceasta tara?"" - Dan Lupascu, judecator IGNORANTA
""Institutia demisiei nu prea este cunoscuta de mai-marii guvernamentali. Onoarea se poate avea in vedere ca om si ca ministru. Daca domnia sa isi pune aceasta problema, poate ca nu ar strica sa o expuna public"" - Viorica Costiniu presedintele AMR Despre retinere/eliberare Saga incarcerarii si eliberarii lui Dinu Patriciu a inceput la 27 mai 2005. El venise cu o zi inainte la Parchetul General pentru audieri in dosarul Rompetrol. 18 ore a dat declaratii. In noaptea de joi spre vineri, procurorii au decis sa-l puna pe omul de afaceri sub acuzare si sa-l retina pentru infractiunile de spalare de bani, inselaciune, evaziune fiscala. A fost dus in arestul Directiei de Cercetari Penale unde si-a petrecut cateva ore. Vineri Patriciu a fost supus unui nou tir de intrebari la Parchetul General. LA TRIBUNAL. Urcat in duba Politiei si dus degraba la Tribunal. Se apropia termenul de expirare a retinerii si nu fusese dat mandatul de arestare preventiva cerut de procurori. In sedinta secreta dezbaterile au fost aprinse. La 1:30, instanta i-a ingaduit lui Dinu Patriciu sa iasa din boxa arestatilor. Expirasera cele 24 de ore de retinere. ""E un om exceptional (...) Exista o lipsa de suport logic a procurorilor. (...) La dosar nu sunt probe, ci povesti.(...) Sesizarile facute nu indeplinesc conditiile prevazute de lege"", au sustinut la unison avocatii in fata instantei. ""S-a inchis bursa cand a fost retinut domnul Patriciu!"" au pledat ei. LIBER. In urma deliberarilor, Dinu Patriciu parasea liber cladirea Tribunalului. Mandatul cerut de anchetatori fusese respins pe motiv ca el nu reprezinta pericol concret pentru ordinea publica. Pe holurile instantei, Patriciu declara presei ca in cursul anchetei si al sederii in arest s-a simtit umilit. El a sustinut ca acuzatiile i se trag de la luptele ""politice ale grupului de interese pe care-l reprezinta Ioan Talpes"". Avocatii sai au declarat ca audierile interminabile si modalitatea in care s-au desfasurat ele ar reprezenta o incalcare flagranta a dreptului la aparare. DEFINITIV. Cateva zile mai tarziu, Curtea de Apel Bucuresti a judecat recursul impotriva eliberarii presedintelui Rompetrol. Au venit la instanta sa-si sustina colegul mai multi oameni politici liberali printre care Ludovic Orban, Crin Antonescu si Teodor Melescanu. Instanta de recurs consfintea la 2 iunie, printr-o hotarare definitiva, eliberarea lui Patriciu pe motiv ca arestarea a fost ceruta printr-un act care nu respecta forma ceruta de lege. Curtea dispunea retrimiterea dosarului la parchet, pentru ca acestia sa refaca actele lipsite de valabilitate. (Miruna Pasa, Violeta Fotache) Ancheta penala cu zeci de plangeri disciplinare pe cap Primul control pe capul procurorilor din cazul Rompetrol a inceput ca urmare a unui articol de presa. Apoi, Dinu Patriciu, personal, prin avocati orin numele firmelor sale, a depus numeroase memorii. Astfel, in 2005 si 2006 s-au inregistrat la Inspectia Judiciara 14 lucrari impotriva procurorilor care s-a ocupat de cazul Patriciu. Dintre acestea, in anul 2005 s-au solutionat 7 lucrari. Prima dintre lucrari a pornit la data de 1 iunie, prin sesizarea cabinetului, ca urmare a unui articol aparut in cotidianul Curierul National, in data de 30 mai 2005. Alte trei lucrari au pornit atat de la articolele aparure in presa, cat si de la doua memorii formulate de Dinu Patriciu. LUCRARE CLASATA. Toate aceste patru lucrari au fost conexate si inregistrate la Comisia de disciplina pentru procurori. Prin rezolutia din 14 octombrie 2005 a acestei Comisii s-a dispus clasarea lucrarii conexate avand ca obiect plangerea formulata de inculpatul Patriciu Dan Costache impotriva procurorilor Cristescu Adriana si Hosu Georgiana, din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT). Motivarea clasarii a fost ca nerespectarea normelor procedurale de catre cei doi procurori putea sa determine raspunderea disciplinara a acestora daca legea nu ar fi fost intre timp modificata. Alt memoriu formulat de Dinu Patriciu impotriva procurorilor Cristescu Adriana si Nastasiu Ciprian a determinat verificari preliminare si Inspectia Judiciara a mai inregistrat o lucrare. Prin rezolutia din 3 noiembrie 2005, Comisia de disciplina pentru procurori a dispus clasarea lucrarii privind plangerea impotriva celor doi procurori. Motivul: nerespectarea normelor de procedura nu poate atrage raspunderea disciplinara. A urmat alt memoriu de la Patriciu si apoi autosesizarea Consiliului pe chestiunea fierbinte a telefonului. Autosesizare facuta in urma unor articole de presa. Anul acesta deja s-au inregistrat alte doua plangeri. (Violeta Fotache, Magda Colgiu) Raspunsuri ocolite SOL. Oana Marinescu a fost scoasa la inaintare pentru a descurca oficial itele scandalului


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.