Criza gazelor naturale a pus suficient jar sub talpile autoritatilor pentru a aborda proiecte uitate sau amanate pentru vremuri mai banoase sau mai
propice diplomatic. Cautarea banilor a fost accelerata, rezolvarea dificultatilor de alta natura parand mai putin dramatica.

Asa-numita criza (est) europeana a livrarilor de gaze ale Gazprom a readus in domeniul prioritatilor mai multe megaproiecte, dintre care au atras atentia doua noi hidrocentrale pe Dunare si Unitatile 3 si 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavoda (CNE).
INVESTITIA. Realizarea Unitatii 3 de la Cernavoda figureaza de mult in strategia energetica a Romaniei, dar despre Unitatea 4 s-a vorbit pentru prima data serios in ultima decada, cu ocazia recentei ""febre Gazprom"".
""Dupa ce vom primi schita planului de fezabilitate, vom declansa procedurile care se vor finaliza cu crearea companiei de proiect, ce urmeaza sa construiasca Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda, in parteneriat public - privat si cu predare la cheie"", ne-a declarat ieri Codrut Seres, ministrul Economiei si Comertului. Societatea mixta va fi constituita de Nuclearelectrica si partenerii selectati, participatiile fiecaruia fiind terenuri, capital cash sau in echipamente.
""Construind impreuna cele doua obiective vom reduce anumite costuri"", a adaugat Seres. Potrivit unor estimari din domeniu, investitia pentru Unitatea 2, in curs de finalizare, s-ar ridica la circa 900 de milioane de dolari. Costul constructiei simultane a altor doua noi grupuri ar putea sa se limiteze la 1,5 miliarde de dolari, dintr-un total de 6,85 miliarde de dolari, la cat se ridica efortul investitional necesar modernizarii intregului sector energetic intre 2006 si 2015.
MONTAJUL. Schita planului de fezabilitate pentru Unitatile 3 si 4, elaborata de Deloitte & Touche, ar urma sa fie predata nu mult dupa 15 ianuarie, iar actionariatul companiei de proiect ar putea fi stabilit la mijlocul lunii iulie.
Dupa finalizarea negocierilor pentru constituirea companiei de proiect, se vor putea cunoaste detaliile schemei de finantare a investitiilor, adica proportia de capital social si de credite din partea partenerilor si creditorilor. In privinta capitalului social sau a angajarii liniilor de credite, marja de negocieri nu este prea mare. Capitalul social trebuie sa aiba o anumita dimensiune ca sa demonstreze creditorilor forta si angajamentul propriu al companiei, iar liniile de credit pentru investitii sunt suficient de standardizate pentru a nu lasa mare spatiu de manevra. Negocierile vor fi mai laborioase in privinta felului in care partenerii Nuclearelectrica isi vor incasa profiturile aferente proportiilor investitiilor lor: in bani sau in energie.
CANDIDATII. Atomic Energy of Canada Limited (AECL, Canada) si Ansaldo Energia (Italia), contractorii primelor doua unitati CNE, nu s-ar da deoparte de la noile investitii si nici italienii de la ENEL, care sunt stapanii Electrica Dobrogea si Electrica Banat Crisana. Au mai fost acceptate LNM Holding si Korea Hydro and Nuclear Power, intr-o prima lista de candidati, care ramane deschisa. Oficialii romani au invitat si compania coreeana Doosan sa se implice, printre altii. Grupul ceh CEZ si cel german EnBW nu exclud un raspuns afirmativ. Ambele concureaza pentru obtinerea Electrica Muntenia Sud, perla coroanei de filiale de vanzare ale Grupului Electrica, la ai carei bani, obtinuti din aceste vanzari, este atintita atentia autoritatilor romane cand vine vorba de potentialii parteneri.
Lucrarile ar putea incepe chiar in 2006, urmand sa fie finalizate in 2012, complexitatea lor presupunand si realizarea altor obiective, cum ar fi centrala cu statie de pompare de la Tarnita-Lapustesti, care va utiliza pe timp de noapte o parte din energia produsa de grupurile 2 si 3 ale CNE Cernavoda, asigurandu-se echilibrul sistemului energetic.

CINCI REACTOARE = 40% DIN ENERGIA PRODUSA