Virusul gripei aviare arunca omenirea in faza a III-a a perioadei de alerta pandemica.
Nu se stie sigur daca virusul se transmite
de la om la om.
Dar sigur a trecut
de la pasari la om.

Gripa aviara este o boala infectioasa a pasarilor determinata de virusuri gripale de tip A. Pasarile migratoare de apa, in special ratele salbatice, reprezinta rezervorul natural pentru virusurile gripale A. Gripa aviara se manifesta si sub o forma cu patogenitate inalta. ""Dintre cele 16 subtipuri principale de virusuri gripale de tip A, numai subtipurile H5 si H7 determina gripa aviara cu patogenitate inalta, cu contagiozitate mare si cu rata mare de fatalitate la populatia de specii aviare susceptibile"", spune prof. dr. Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului de Boli Infectioase ""Matei Bals"".
Datele stiintifice recente arata ca unele pasari migratoare au transmis direct virusul H5N1, in forma sa inalt patogena, in zone din Asia si din Europa. Acest tip de diseminare continua in acest moment. Suspiciunea ca pasarile duc cu ele de-a lungul rutelor de migrare virusul inalt patogen a aparut o data cu depistarea de cazuri de boala la populatiile de pasari migratoare si domestice din Rusia, Kazahstan (august 2005) si Turcia, Romania si Croatia (incepand cu octombrie 2005). Se apreciaza ca diseminarea va continua si in alte arii. De aceea, OMS recomanda ca pasarile moarte si cele care prezinta semne de boala sa nu fie atinse decat de personal anume instruit si protejat. Virusurile gripei aviare infecteaza pasarile si, cateodata, porcii. Din 1959, subtipurile de virusuri H5, H7 si H9 au trecut bariera intre specii, infectand, in 10 cazuri, oameni.
SIMPTOME. Prof. dr. Adrian Streinu Cercel precizeaza ca majoritatea virusurilor gripei aviare care au afectat oameni a determinat aparitia unor simptome medii respiratorii sau conjunctivite. Cu o exceptie importanta: tulpina H5N1. Aceasta a produs imbolnaviri severe, cu rate de fatalitate inalta, in 1997, 2003 si in actualul episod inceput la mijlocul lui 2003. Studii comparative pe tulpini de virus, efectuate de-a lungul timpului, demonstreaza ca H5N1 si-a crescut gradul de patogenitate fata de mamifere, ca si gradul de rezistenta, supravietuind astazi mai mult timp in mediul inconjurator. Exista de asemenea date care demonstreaza ca H5N1 si-a extins aria de mamifere devenite susceptibile. In 2004, H5N1 a infectat feline salbatice si domestice, specii care anterior nu erau considerate a fi susceptibile la infectia cu virusuri gripale A.
TEMERI. In anul 2005, au fost depistate mutatii ale virusului, fara a exista in acest moment o intelegere deplina a semnificatiei acestor mutatii in ceea ce priveste virulenta si transmisibilitatea. Focarul actual de gripa aviara care afecteaza oamenii si care a debutat in 2003 a aparut la persoane aparent sanatoase, copii si adulti. Temerile cele mai mari privind sanatatea omului sunt legate de riscul ca virusul sa se transforme intr-o forma cu infectiozitate mare fata de om si cu capacitatea de a se transmite cu usurinta de la o persoana la alta. Acesta ar fi momentul declansarii pandemiei de gripa.
SFATURI. Tratarea termica corecta (la temperaturi de 70°C atinse in toate partile alimentului tratat) duce la inactivarea virusului. H5N1. Carnea de pasare astfel tratata este sigura pentru consum. Virusul H5N1 prezent in carnea de pasare nu se distruge prin refrigerare sau congelare. Ouale pot contine virusul A H5N1 atat pe coaja, cat si in interiorul albusului si galbenusului. Ouale de la pasari din zone afectate nu trebuie consumate crude sau semitratate termic (oua moi). Cel mai mare risc de expunere la virusul A H5N1 este reprezentat de manipularea si sacrificarea pasarilor vii infectate.

EVOLUTIE