Este autorul a peste 100 de spectacole de teatru, dintre care peste 30 au fost distinse cu premii la festivaluri si concursuri de gen sau pentru cel mai bun spectacol al stagiunii. Personalitate proeminenta a teatrului romanesc, Ion Cojar a implinit ieri 75 de ani. Maestrul Cojar spera in renasterea artei actoricesti
""Incep noul an cu aceeasi liniste cu care am fost prezent in invatamantul romanesc de arta dramatica, cu care am fost prezent in fenomenul teatral romanesc, cu speranta ca o sa mai gasesc texte originale scrise de scriitori romani, pe care sa pot sa le pun in premiera absoluta in scena, cu speranta si cu dorinta de a fi inca activ... Mi-am petrecut ziua de nastere la teatru, am verificat cum stam cu partea tehnica a viitoarei premiere pe care o sa o am in jurul datei de 20 ianuarie, «Idolul si Ion Anapoda». De mondenitati am fugit intotdeauna. Sarbatoriri speciale au fost atunci cand am primit niste premii de recunoastere; de zilele de nastere imi vad indeosebi de familie, si cu asta sunt foarte, foarte multumit. Fiecare om percepe, citeste altfel evenimentele o data cu trecerea timpului. In ceea ce ma priveste, incerc sa ma ajut cu opinii si opere ale unor ganditori la care tin foarte mult, sa aprofundez si sa inteleg din ce in ce mai mult arta actorului. Acum percep o alterare foarte grava a calitatii artei actoricesti. Vad ceea ce se intampla in special cu actorii profesionisti care sunt solicitati de televiziuni si care au inceput sa piarda din criteriile calitatii si cred ca trebuie facuta o insurectie impotriva decaderii calitatii actoriei. Teatrul romanesc a fost intotdeauna puternic tocmai prin calitatea deosebita a talentului actorului roman, care a patruns pe scene din toata Europa si care a fost si este in continuare admirat de specialistii si de colegii lui straini. Dar ceea ce se intampla cu generatia tanara, educata la diverse scoli de proasta calitate, e o imitatie a artei actorului si o situatie de neinteles si foarte grava. Si nici nu exista semnale pentru indreptarea acestei situatii. Este greu de spus care este cea mai mare implinire profesionala... in curand va aparea o carte despre activitatea mea; acolo sunt enumerate mai multe succese. «Cea mai...» sper sa fie cea care urmeaza. O spun cu adevarata speranta, pentru ca in doua saptamani va avea premiera la Teatrul National. Regret anii in care nu am lucrat din pricina unor divergente de gandire estetica avute cu anumite persoane. Dar le-am trecut cu vederea si am avut taria sa trec peste ele. Au fost ani in care nu am aparut, dar mi-am reincarcat bateriile cu studii si cu lecturi despre teoria artei actorului. Ma pregatesc sa mai scot o carte in care sa fac o demonstratie. O spun pentru prima oara public. Le-am spus studentilor mei sa fie atenti, ca o sa le spun o enormitate: arta actorului nu are nimic in comun cu teatrul! Atat de departe trebuie sa ajungem intr-o gandire radicala pentru ca sa curatim aceasta arta de toate neajunsurile. Teatralismul, nu teatraliatea, il conduce pe actor la prabusiri dureroase.""