Publicul consumator, distributia, rentabilitatea, comunicarea catre public a valorilor culturale pe care le promoveaza si inteligibilitatea acestor valori fac particularitatea unei zone aparte aflate la granita dintre economic si cultural. In prezent, in Romania, toate zonele culturale sunt reprezentate de institutii si intreprinderi culturale private, de la galerii de arta la cinematografe, edituri, librarii si companii de teatru. Teatrul Act e prima institutie independenta de teatru din Romania. Strategia a fost ca inca de la inceput sa se profileze ca spatiu cultural multifunctional, oferind pe langa spectacolele de teatru si muzica, film, dans si expozitii. Marcel Iures, unul dintre membrii fondatori ai Fundatiei Act, ne-a declarat despre situatia pietei culturale romanesti: ""Exista o piata culturala, are si jucatori, chiar si arbitri, n-are insa miza si directie. Parem ca asteptam raspunsuri finale, fara sa fi pus intrebari importante. Piata culturala romaneasca, cam fara reguli, seamana mai mult cu un iarmaroc. Poate ca e o etapa necesara. Oferta pare bogata, ba chiar este, diversitatea s-a trezit la viata, dar pare inca un exercitiu in sine, atata vreme cat lipsesc pasiunea, fiorul, emotia. E, cumva, plin de executanti si mai putin de creatori. Iar concurenta exista si ea, volens nolens, dar in lipsa unei emulatii reale, in lipsa, cu mici exceptii, a unor animatori care sa aiba grija de substanta si masura fenomenului cultural. Asadar, piata e, concurenta e, dar lipseste, ca mai peste tot in lume, elanul, elanul creator. A ramas doar un elan vital, gregar, intr-o lume in care masura e data de cine pe cine stapaneste"". CARTE SI ATMOSFERA. Un proiect cultural de real succes este lantul librariilor Carturesti. Cu atmosfera lor dichisita si plina de huzur intelectual si de atmosfera, Carturestii pot fi intalniti acum in inca trei locatii in Bucuresti, doua in Timisoara si una la Iasi. Fara a se fi limitat la o expunere diferita a cartilor pe raft, creand si oferind atmosfera, proiecte interactive, expozitii, concerte, Carturestii par a fi gasit o formula magica. ""Editurile vin cu o anumita presiune, incearca sa-si vanda toate produsele. Pentru noi sunt foarte importante calitatea traducerilor, calitatea grafica, aparitia titlurilor cu adevarat valoroase"", ne-a declarat Stefan Nita, PR la Carturesti. Conceptul librariei a fost de la inceput unul inedit in lumea librariilor romanesti, si anume acela de ""librarie cu ceainarie"". Pe langa carti, aici se pot gasi pentru rafinati si ""accesorii pentru citit"", peste 200 de ceaiuri originale si obiecte utile in arta prepararii ceaiului. ""O atentie deosebita a fost acordata arhitecturii. Fiecare spatiu are o arhitectura proprie cu mobilier si accesorii personalizate"" (Stefan Nita ) Interesant este proiectul derulat de Carturesti in cursul verii 2005, ""Proiecteaza tu urmatoarea Librarie Carturesti"", care ""a incurajat si sprijinit arhitectura de calitate. Produsul concret este cea mai noua Librarie Carturesti, deschisa la finele lui decembrie in Complexul Anador"". Succesul unui proiect editorial il poate da publicarea masiva a unor carti semnate de nume care vand sigur. Si drumul merge de la castigatorii de premii literare cu notorietate ( Nobel-urile pentru literatura) pana la autorii de best-seller-uri (Coelho, Dan Brown). PE PROPRIILE PICIOARE. Galeria Posibila, promotoare a tinerilor artisti plastici romani, a pornit la drum fara a recurge la sponsorizari. Dupa cum ne-a declarat Matei Caltia, managerul galeriei, a fost gandita ca un organism privat, competitiv capabil sa se sustina financiar, cu alte cuvinte producator de profit. In prezent, galeria deruleaza la randul ei un proiect interactiv: cursuri de week-end pentru copii, stimulandu-le creativitatea si cultivand in acelasi timp gusturile unui public potential. Publicul caruia se adreseaza galeria este cel al colectionarilor si impatimitilor de pictura romaneasca contemporana. Selectarea expozantilor cu care colaboreaza, spatiile expozitionale, promovarea evenimentelor au reusit sa impuna micuta galerie ca o personalitate aparte pe piata plastica romaneasca. Piata culturala dezvolta instrumente specifice pentru masurarea reactiei publicului, dincolo de informatia data de dimensiunea profitului. Bogdan Budes, PR la Act, ne-a declarat: ""Noi am realizat un studiu cat mai profesionist cu putinta, tinand cont de resursele limitate: un studiu pe baza de chestionar, cu intrebari privind genurile dramatice preferate, de unde se informeaza pentru petrecerea timpului liber, varsta, ocupatie. Cred ca si acest tip de consumator poate fi «scanat» cu mijloacele clasice de studiere a comportamentului de consumator"". PIATA
""Calitatea pietei e destul de proasta, lucrarile se vand la negru, preturile nu sunt cunoscute si nu se pot stabili ierarhii si o suma de calcule de care piata are nevoie ca repere solide financiar"" DIALOG
""Nu prea ai mijloace de a dialoga cu publicul si de a spori comunitatea din jurul artei. Foarte rar si firav e prezenta arta la tv. Nu exista o revista pentru marele public interesat"" INDEPENDENTI
""De asta am denumit-o Galeria Posibila, pentru a demonstra ca este posibil sa faci in Romania o galerie care poate supravietui din vanzarea de arta"" - Matei Caltia, manager Galeria Posibila