Celula de criza reunita ieri la Palatul Victoria
a dat asigurari ca Romania nu este afectata de criza gazelor.

Romania nu este in criza, potrivit primului-ministru Calin Popescu Tariceanu. ""Romania nu este vizata si nu va avea de suferit ca urmare a disputei dintre Rusia si Ucraina"", a spus Tariceanu, la sfarsitul unei reuniuni a conducerilor companiilor energetice, desfasurata ieri la Palatul Victoria. ""Debitele de intrare a gazelor naturale provenind din Rusia se apropie de normal. La statia de intrare Isaccea parametrii sunt deja normali, iar la Meghiesul Aurit vor fi maine"", a declarat, la randul sau, ministrul Economiei si Comertului, Codrut Seres. ""Am tinut legatura cu presedintele Wintershall, prin care se importa gazele, si cu vicepresedintele Gazprom si am fost asigurati ca se vor livra in plus 4,4 milioane mc pe zi pentru a se ajunge la presiunea normala"", a adaugat Seres.
CONSUM. In primele zile ale anului, livrarile au scazut cu circa 25% (5 milioane mc zilnic), dupa ce Gazprom a anuntat contractorii pentru Romania ca are probleme tehnice. Diferentele au fost acoperite din depozitele de inmagazinare subterane. ""Am inmagazinat o cantitate-record pana in septembrie, de 3,1 miliarde mc, cantitate care ne-ar fi suficienta o luna sau doua pentru a suplini complet importurile"", a precizat Seres. Romania consuma in prezent 18 miliarde mc anual.
STRATEGIE. Wintershall si IMEX sunt cele doua companii care importa gaz pentru Romania. In plus, Transgaz are cu Gazprom un contract de tranzit pentru sud-estul Europei.
""Intalnirea a avut ca scop si pregatirea unor solutii alternative, care au vizat eventuala trecere a unor termocentrale pe consum de carbune sau de pacura. De asemeni, vom relua analiza proiectelor hidrocentralelor de pe Dunare de la Vidin si Macin si vom grabi demararea proiectelor unitatilor 3 si 4 de la Centrala de la Cernavoda"", a mai spus primul-ministru. Pentru o alimentare echilibrata va fi urgentata si conectarea prin Ungaria la reteaua de gaze care beneficiaza de resursele din Marea Nordului, ca si investitiile de la alte doua depozite subterane, de la Roman Margineni si Ghercesti (Dolj), in urma carora capacitatea de inmagazinare s-ar putea dubla. Ministrul Economiei a precizat ca germanii platesc ca si noi si ca, in functie de cantitatile preluate din rezervele interne, mai ieftine, nu este exclusa o eventuala scadere a facturilor viitoare.

Rusia a reluat livrarile

Un nou razboi rece, purtat cu ajutorul unei noi arme politice. Asa definesc ziarele occidentale criza ruso-ucraineana, denuntand presiunile Moscovei asupra regimului de la Kiev. ""Decizia Rusiei de a opri aprovizionarea cu gaze a Ucrainei ar putea avea, pe termen lung, un efect la fel de catastrofal asupra Kremlinului ca si cel pe care boicotul petrolului l-a avut pentru arabi"", scrie The Times. Prestigiosul cotidian britanic subliniaza ca actuala criza trebuie sa le transmita europenilor un mesaj clar: resursele de energie ale continentului nu mai trebuie sa depinda vreodata de Rusia.
PESIMISM. Nu mai putin sumbre sunt implicatiile politice ale tensiunii create de Rusia. ""Dupa ce n-a mizat pe calul castigator la alegerile prezidentiale din Ucraina, presedintele rus Vladimir Putin vrea sa-si ia revansa fata de autorii revolutiei Portocalii de la Kiev"", scrie The Times.
In aceste conditii, gazoductele par sa fi devenit noua arma pentru o Rusie furioasa si aflata in dificulate, care, in numele economiei de piata, abuzeaza de pozitia sa de forta. Tot despre pozitie de forta pomeneste si Daily Telegraph, notand ca Occidentul nu trebuie sa se lase impresionat de demonstratia de autoritate a Kremlinului. ""Rusia isi ia o revansa economica fata de o fosta republica sovietica ce a indraznit sa-si declare independenta"", scrie cotidianul conservator. Acelasi ton in Financial Times, care scrie ca Europa, SUA si Japonia trebuie sa-i spuna lui Vladimir Putin ca, daca vrea sa ramana in grupul marilor lideri ai lumii, trebuie sa se si comporte asemenea lor.
LA NORMAL. Ieri, Rusia a anuntat reluarea livrarii, in cantitati normale, a gazelor naturale catre statele europene, reducand astfel embargoul impus Ucrainei. Oficialii rusi au recunoscut ca nu pot lua masuri drastice pentru a opri actiunile Ucrainei. Armistitiul se anunta de scurta durata. Gazprom a anuntat ca Europa risca sa intre din nou intr-o criza a gazelor daca Ucraina va continua sa sustraga gaze din conductele care ii tranziteaza teritoriul.
EFECTE. Numeroase state europene au resimtit, de duminica seara, efectele deciziei Rusiei de a sista livrarea de gaze naturale catre Ucraina. De exemplu, Ungaria, care foloseste in proportie de 60% hidrocarburi importate de la rusi, a inregistrat o scadere cu 40% a gazelor primite, dupa care a anuntat ca situatia a revenit la normal. Aprovizionarea se face la cote normale si in Austria, tara unde volumul gazelor scazuse cu o treime din cauza crizei. Slovacia, dependenta in totalitate de imoportul din Rusia, inregistrase o scadere cu 30% a hidrocarburilor dar a dat asigurari ca detine stocuri suficiente. Polonia a fost grav afectata, fiind privata de nu mai putin de jumatate din cantitatea de gaze pe care o importa in mod normal. Ieri, decalajul se redusese la 30%.
Croatia se va vedea nevoita sa gaseasca rapid solutii pentru a inlocui o sursa de energie cu alta, in conditiile in care depinde in proportie de 40% de gazele din Rusia.
Contractul flexibil intocmit cu Moscova i-a permis Cehiei sa scape aproape neatinsa din aceasta criza, desi depinde in proportie de 70%-75% de Rusia in materie de hidrocarburi.