Scandalurile din cariera lui Virgil Ardelean

Din primul moment in care Virgil Ardelean a fost numit la sefia serviciilor secrete ale Internelor, a fost subiectul unor scandaluri imense generate de modul de lucru al directiei de spionaj a MI. Unul dintre acestea a fost scandalul "Watts". In februarie 2003, Larry Watts, in calitate de reprezentant al lui Ioan Talpes, a prezentat, la Geneva, analiza "Controlul si supravegherea serviciilor secrete in Romania". Incendiarul raport a tinut prima pagina a ziarelor zile in sir. Intitulat "Documentul de lucru nr. 111", studiul facea o analiza a evolutiei serviciilor secrete romanesti in ultimii ani, pe baza unor informatii publice si a unor evaluari personale. Presa a prezentat pe larg capitolul referitor la activitatea serviciului de informatii al Ministerului Administratiei si Internelor, UM 0962 - Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI), unde Watts a semnalat cele mai mari ilegalitati.
Watts arata: cadrul legal al DGPI si al predecesoarei sale, UM 0215, este ambiguu. Directia functiona in baza Articolelor 6 si 9 din Legea Sigurantei Nationale din 1991, care doar mentioneaza ca Ministerul de Interne poate infiinta substructuri informative penale, dat fiind faptul ca activitatea de informatii pentru siguranta nationala este incredintata SRI, SIE si SPP. Legea nr. 40 din 1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne nu contine nici o prevedere specifica privind culegerea de informatii. El arata ca ofiteri ai Securitatii concediati in urma desfiintarii directiilor in care lucrau in decembrie 1989 - ianuarie 1990, alaturi de cei inlaturati in urma verificarilor din alte departamente din cauza incompatibilitatii lor cu SRI, au fost recrutati pentru o noua unitate informativa subministeriala in cadrul MI: UM 0215.
De exemplu, UM 0215 a fost acuzata de infiltrare in demonstratiile opozitiei din 1990 si de publicare a unor dosare ale Securitatii pentru compromiterea unor politicieni vizati inainte de alegerile din luna mai 1990. In timpul marsului minerilor din iunie 1990, doi ofiteri ai unitatii au fost prinsi dupa ce au intrat si devastat locuinta unui lider de partid din opozitie, lucru pentru care au fost in final condamnati cu inchisoarea in 1994. In document se arata ca, rebotezata, UM 0962 - Directia Generala de Informatii si Aparare Interna si-a marit in continuare efectivele pana la aproximativ 2400 in 2002. Desi nu exista aproximari ale procentului personalului fostei Securitati in DGIPI, se presupune ca numarul lui este in continuare predominant.
In 1994, in mainile presei au ajuns manuale operative ale unitatii care indicau faptul ca UM 0215 si-a asumat responsabilitati informative privind siguranta nationala, care nu erau stipulate nici in Legea Sigurantei Nationale din 1991, nici in Constitutie. Acestea includeau culegerea de informatii, altele decat cele pentru procese penale, prin monitorizarea cetatenilor romani si straini, in absenta unei infractiuni sau intentii infractionale. Excesele facute de UM 0215 l-au determinat pe directorul SRI sa faca in decembrie 1995 o plangere oficiala catre Comisia pentru aparare. Atunci cand seful Departamentului de Control si Anticoruptie al Guvernului a raportat in 2001 modul in care departamentul sau era supravegheat si urmarit de UM 0962/ DGIPI pe parcursul investigatiilor pe care le facea, impotriva DGIPI nu s-a luat nici o masura.
Ascultarea ziaristilor
Sub pretextul combaterii coruptiei si depistarii unor fapte ale unor politisti, chestorul sef Virgil Ardelean, zis "Vulpea", seful DGIPI, a inaintat Parchetului General Anticoruptie solicitari de aprobare pentru ascultarea telefoanelor unor institutii de presa. Pentru a adormi vigilenta procurorilor anticoruptie si a-i convinge sa dea curs scopurilor sale ascunse, "Vulpea" tesea explicatii alambicate cum ca anumiti ofiteri de politie foloseau persoane neidentificate, care la randul lor sunau de la telefoane publice si mobile, folosind cartele nenominale, pentru a furniza informatii secrete despre unele operatiuni in curs ale Politiei. Daca aprobarea era data de PNA, toate telefoanele redactiilor vizate erau ascultate pana se inroseau firele.
"Vulpea" incerca in toamna lui 2003 sa asculte zi si noapte telefoanele agentiilor de presa MEDIAFAX si AM PRESS. Ardelean i-a cerut lui Ioan Amarie sa dispuna ascultarea telefoanelor celor doua agentii de presa, pe motiv ca aceste interceptari l-ar ajuta sa depisteze o presupusa activitate subversiva a inspectorului principal de politie, Constantin Duvac, din IGP. In mod firesc, o astfel de interceptare trebuia sa vizeze numai pe ofiterul care divulga informatii secrete si nu pe ziaristi, a caror menire tocmai asta este, de a primi de peste tot informatii si a le publica pe cele pe care le considera valoroase spre a fi aduse la cunostinta opiniei publice, indiferent de modul cum au fost procurate acestea. Daca dorea sa fie "democrat" si sa respecte drepturile presei, DGIPI trebuia sa se limiteze doar la telefoanele propriilor angajati. Demersul DGIPI catre PNA poate fi privit mai degraba ca un mijloc de cenzura a presei prin preconizate interventii ale unor beneficiari ai infomatiilor obtinute prin interceptari, pentru a se stopa anumite scurgeri de informatii compromitatoare in presa despre "gangsterii politiei".
Toata lumea s-a intrebat de ce Ardelean a solicitat la PNA aceasta autorizare - cum a sustinut insusi seful DGIPI din MAI la audierea din fata comisiilor parlamentare. .Mai mult, "Vulpea" a afirmat ca "impreuna cu PNA, in luna septembrie, s-a eliberat o autorizatie de interceptare a telefoanelor lui Duvac", dar masura nu a dat rezultat pentru ca ofiterul suspectat isi schimba des cartelele de mobil si numerele de telefon. Povestea ascultarii telefonului lui Duvac are o istorie mai lunga. Adjunctul PNA, Adrian Miclescu a declarat ca in data de 16 septembrie 2003 a fost inregistrata prima cerere a DGIPI pentru ofiterul Duvac, "autorizatia fiind de punere in executare prin instalatiile DGIPI". Dupa 15 zile, ofiterul MAI a venit cu solicitarea de prelungire a autorizatiei de interceptare si cu o extindere pe acele numere fixe. "Chiar eu am fost cel care a stabilit ca nu exista elemente care sa motiveze aceasta prelungire. Dupa aceea, in 16 octombrie 2003, ofiterul MAI a venit cu solicitarea prelungirii primei autorizatii, doar pentru Duvac, pe o perioada de 30 de zile si noi le-am dat acea autorizatie. Punerea in executare a fost facuta tot de ei si in data de 14 noiembrie a expirat. In 3 decembrie, in dosarul privitor la ofiterul Duvac s-a dat solutia neinceperii urmaririi penale", a mai precizat Miclescu. De la data de 1 ianuarie 2004 au intrat in vigoare modificarile din Codul de procedura penala publicate in iulie 2003, inclusiv cele privind emiterea mandatelor de interceptare de catre instanta.
Interesant este faptul ca Virgil Ardelean a afirmat, la audierea de la comisiile de aparare ale Parlamentului ca "nu are infrastructura tehnica pentru a face inregistrari". Si totusi, punerea in executare a fost facuta de aceasta directie a lui Virgil Ardelean, fapt sustinut si de procurorul Miclescu.
"Vulpea" nu poate fi catalogata drept o persoana naiva. Aparatura de interceptare - afirma surse confidentiale - ar exista la actuala directie- fosta 0962 - inca de acum doi ani. In acest context, ne intrebam de ce Virgil Ardelean a pretins ca directia lui nu detine aparatura necesara interceptarii? Cine are aparatura de interceptare de convorbirilor telefonice in dotare poate realiza aceste operatiuni specifice si legal si ilegal. Legal, adica sa aiba la baza o autorizare in acest sens, conform legii, sau ilegal daca risca din curiozitate, ca sa stie ce vorbesc anumite persoane mai putin simpatice, sau care lezeaza interesele unora sau altora dintre apropiati sau chiar ale lor. Si presa intra in acest cerc. Pe de alta parte, in momentul in care numarul de telefon al unei persoane se pune sub interceptare, oricine apeleaza telefonul cu pricina, de la un telefon pentru care nu exista mandat de interceptare, poate fi implicit ascultat. Astfel, caracterul intim al unor convorbiri poate fi, in interiorul unui mandat de ascultare emis pentru o persoana vizata de organele de ancheta, stiut si manipulat in alte interese decat cele legale. Inclusiv pentru santaj.
Afacerea Sintofarm
In celebrul dosar Sintofarm, "Vulpea" nu a facut altceva decat sa-l acopere pe Toma Zaharia, cunoscut ca "Generalul Heroina", porecla care i se trage tocmai de la aceasta afacere. Virgil Ardelean stia toate dedesubturile acestui caz, cunostea implicare a sotiei lui Zaharia si modul in care acesta din urma a musamalizat ancheta. Cu toate ca in dosar au fost implicati politisti si ca acestia manjeau Ministerul de Interne, Ardelean nu a miscat un deget. Nu a facut nimic, desi avea obligatia din functia pe care o avea sa puna la dispozitie informatiile pe care le detinea in acest caz. Le-a tinut pentru el, folosindu-le ca moneda de schimb pentru a-si pastra postul. In raportul lui Ovidiu Grecea se arata: "Gen. Virgil Ardeleanu il are la mana pe secretarul de stat Toma Zaharia privind afacerea SINTOFARM, afacere despre care stie si gen. Berechet, secretar de stat in Ministerul de Interne". Ardelean a utilizat acest dosar pentru a forta mana lui Toma Zaharia. Gratie acestei afaceri de care avea stiinta, Ardelean si-a pastrat functia. Mai mult, el este singurul sef de serviciu secret care a ajuns si secretar de stat.
Cazul Ciuca
Chestorul Virgil Ardelean este unul dintre cei mai controversati si "longevivi" sefi de servicii secrete din Romania. Spre deosebire de directorii SIE si SRI, care se afla sub control parlamentar, "Vulpea" este sub control guvernamental. Ceea ce ar fi trebuit sa insemne un dezavantaj, pentru ca, de-a lungul timpului, s-au tot schimbat ministrii de la Interne si premierii. Cu toate acestea, sortii au fost de partea lui Ardelean, care si-a pastrat functia obtinuta inca de pe timpul regimului Constantinescu. Ca sa nu mai pomenim si faptul ca a avut o evolutie spectaculoasa, de la adjunct al sefului Politiei Municipiului Cluj-Napoca, direct in fruntea Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti. Iar de aici, la serviciul secret al MAI, UM 0962.
Ardelean a fost implicat si in cazul Ciuca. In ceea ce o priveste pe Andreea Ciuca, ea devenise, din postura de sef de Tribunal, incomoda si periculoasa pentru ca respecta legea in defavoarea unor magnati locali mureseni cu care Virgil Ardelean se afla in stransa prietenie. La fel, si in cazul clujeanului Iosif Pop, concitadinul sau, chestorul Virgil Ardelean s-a simtit dator sa intervina la solicitarea expresa a unor personaje extrem de influente din Bucuresti, nemultumite ca presedintele Bancii Transilvania nu consimtise mutarea sediului prestigioasei institutii financiare de la Cluj la Bucuresti.
Interesele "Vulpii"
Interesele lui Virgil Ardelean in diverse regiuni economice cu potential au ajuns proverbiale. Tocmai despre acestea vorbea si Ovidiu Grecea in ziarul ZIUA din martie 2001, acuzand manevrele "Grupului de interese de la Cluj": "Se comenteaza ca marea majoritate a privatizarilor nelegale din judetele Neamt, Vaslui, Harghita, Cluj, au la baza sistemul relational practicat de vestitul grup de interese de la Cluj, condus de Virgil Ardelean. (...) Prin usurinta cu care s-a aprobat in sedinta Guvernului prevederea referitoare la numirea functionarilor acoperiti in cadrul structurilor guvernamentale, numiri efectuate la propunerea lui Virgil Ardelean numai cu aprobarea ministrului Ioan Rus, s-au creat premisele infiltrarii in structurile statului a unor persoane care sa satisfaca interese personale..."
Plevusca dovedita de Ardelean
In februarie 2004, Vulpea a prezentat o "evaluare sintetica" a activitatii institutiei, pe anul 2003, din care se putea trage concluzia ca in Politia Romana 30% din politisti sunt corupti. Virgil Ardelean a dat publicitatii faptul ca DGIPI a organizat in anul 2003 un numar de 174 de "teste de integritate", constand in actiuni de incercare de mituire a unor politisti de catre agenti acoperiti ai unitatii. Pentru a-si lauda programul "Toleranta zero", Virgil Ardelean a prezentat presei si cateva filme video cu flagranturile de integritate, care din pacate nu au convins, intrucat, cu exceptia unei spete in care era implicat un profesor de la Academia de Politie, care aranja licente, restul flagrantelor au vizat subofiteri sau ofiteri inferiori, de regula de la circulatie, care luau "spagute" de cateva sute de dolari sau milioane de lei. Intrebat cand va trece de la "pestisori", la comisari sefi si chestori cu asemenea teste, Ardelean nu a putut oferi un raspuns satisfacator. Despre incidentul din 2003 cand doi procurori ai PNA au depistat ca sunt filati de agenti ai lui Ardelean, incident soldat cu prinderea si legitimarea "filatorilor", seful DGIPI a declarat ca nu a fost vorba de nici un filaj: "A fost un baiat acolo, care avea o cu totul alta misiune, au fost doua misiuni separate, care s-au intalnit in acelasi loc."
Politicieni filati
In noiembrie 2003, Virgil Ardelean fost audiat de parlamentarii Comisiilor reunite de aparare, ca urmare a dezvaluirilor aparute in ZIUA. Chiar daca oficial discutiile purtate cu Ardelean s-au referit la "structura organizationala si functionabilitatea unor structuri din cadrul DGIPI", intrebarile s-au referit punctual la materialul aparut in ZIUA care aratase ca serviciul condus de Ardelean urmareste baronii locali ai PSD, lucru atestat printr-o serie de documente publicate in ZIUA. Era vorba de o chitanta de mana pentru imprumut intre un parlamentar PSD si un om de afaceri. Din momentul dezvaluirii documentelor, ZIUA a ridicat mai multe intrebari, una dintre ele fiind daca filajul lui Ardelean are acoperire legala. In incercarea de a se apara, Ardelean a invocat existenta unor grupuri de interese, fara a le nominaliza, grupuri care au ca scop terfelirea imaginii fostei UM 0962. El a sustinut ca documentele aparute nu au trecut prin structura Ministerului de Interne, subliniind ca serviciul pe care il conduce se ocupa doar de monitorizarea structurilor criminale cu activitate in Romania. "La nivelul nostru ajung doar informatii importante. Din punctul meu de vedere intra in atentia noastra persoanele care au comis ilegalitati, indiferent de functiile pe care le detin. Nu cuantificam dupa etichetari emotionale", a comentat Ardelean posibilitatea ca DGIPI sa culeaga informatii despre anumite persoane controversate din PSD. Despre lipsa de comunicare dintre unitatea condusa de Ardelean si Parlament a vorbit si presedintele Comisiei de aparare a Camerei Deputatilor de la acea vreme."Am insistat asupra unei flexibilitati, avand in vedere ca structura informatiilor este subordonata direct chestorului sef. Vrem sa evitam monopolul privind gestionarea informatiilor de catre o singura persoana", a spus acesta.
Politie politica
ZIUA a semnalat in 2003 un fapt deosebit de grav, care poate fi catalogat drept atentat la siguranta nationala. Si anume faptul ca UM 0962 facea politie politica, urmarind persoane a caror datorie este legata de apararea sigurantei nationale, prin activitatea pe care o desfasoara. Era vorba de procurori ai Parchetului National Anticoruptie care au fost filati in timpul misiunilor pe care le aveau, privitoare la cazuri de coruptie. UM 0962 a pus bete-n roate PNA, impiedicand flagrantul si avertizandu-i pe infractori. Prima data cand procurorii au realizat ca sunt urmariti si filati a fost in luna ianuarie 2003, cand acestia tocmai investigau un caz care avea tangenta cu Mafia Chinezeasca. Procurorii au confirmat ca pe urmele lor s-a aflat un autoturism marca Espero de culoare alba. Verificarile au condus la parcul auto al MAI, mai precis la Baza de Reparatii Auto a MAI. Al doilea filaj descoperit, a fost realizat de UM 0962 in luna aprilie, cand anchetatorii pregatisera un flagrant pentru doi ofiteri de la Politia Sectorului 3. Flagrantul nu a mai putut fi realizat pentru ca persoanele respective au fost puse in garda. Cel mai probabil, de catre colegii lor. Masina aflata in filaj pe urmele procurorilor PNA a fost un TICO de culoare alba. Reperata de procurori, care au blocat masina pe o strada laturalnica si au legitimat persoana de la volan. Aceasta era ofiter la UM 0962.
Bani negri pentru "Doi si-un sfert"
Un transport secret de pijamale in valoare de 2,2 miliarde lei avea scopul de a finanta activitatea serviciilor secrete conduse de chestorul Ardelean. Echivalentul a 100.000 de dolari trebuia sa asigure finantarea unor activitati ilegale. Finantarea serviciilor secrete din Romania cu bani negri din afaceri ilegale a devenit o obisnuinta pentru Serviciul Independent de Protectie si Interventie (SIPI) Iasi, condus de comisarul-sef Catalin Blanaru. Acesta lucreaza dupa un plan foarte bine stabilit, de tip KGB-ist, stiindu-se ca face parte din vechile structuri ale Securitatii. Inainteaza anonime catre institutiile de control ale statului, indeosebi Parchet, Politie, Finante, dupa care incepe sa faca presiuni pentru a fi demarate anchetele. Acestea au scopul de a determina anumite persoane sa cotizeze sau sa devina informatori, pentru a controla cat mai multi oameni de afaceri, procurori, judecatori sau politisti. Mai mult, asemenea bani negri provin chiar din bugetul de stat, spoliat de sume imense in urma unor afaceri ilicite, prin care legile fiscale sunt incalcate grosolan. Un exemplu in acest sens este cel al livrarii, fara nici un fel de acte contabile, a unei cantitati impresionante de lenjerie (pijamale pentru barbati si femei) si halate groase Spitalului Clinic de Recuperare din Iasi de Moldova Tricotaje SA. Implicatiile sunt mult mai ample decat se poate banui la prima vedere, avand in vedere ca cei care au incercat sa scoata adevarul la suprafata, politisti si functionari ai spitalului au fost retrogradati sau transferati pe posturi care nu au nici o legatura cu experienta profesionala si nici cu pregatirea specifica.
Acum trei ani, o cantitate impresionanta de lenjerie a plecat de la producatorul iesean catre Spitalul de Recuperare, marfa neavand nici un fel de acte de insotire, factura sau aviz de insotire. Transportul avea antemergator, ca la coloanele oficiale, un autoturism al Serviciului Independent de Protectie si Informatii (SIPI), pentru a stopa eventualitatea unui control din partea politistilor sau a comisarilor de la Garda Financiara. Daca reprezentantul unui organ de control ar fi vrut sa verifice camionul care facea transportul asa-zis secret, ar fi intervenit ofiterii SIPI, pentru a-l opri. Valoarea marfii transportate: 2,2 miliarde de lei! Fara acte! Atat timp cat nimic nu s-a petrecut pe traseu, pijamalele si halatele ajunse la destinatie au fost depozitate, nu in vreuna din magaziile spitalului, ci in arhiva, printre acte, dupa care usa de acces a fost sigilata. Practic, marfa de 2,2 miliarde de lei a fost ascunsa printre hartiile arhivate ale spitalului si, cat timp nu existau facturi sau avize de insotire, ea nici nu exista. Este evident un caz grav de evaziune fiscala, cunoscut de seful SIPI Iasi, pentru care ar trebui tras la raspundere.
Dupa efectuarea transportului, un control de rutina al politistilor de la Serviciul Economic a dat peste pijamalele si halatele ascunse in arhiva spitalului iesean. La scurt timp dupa descoperirea acestei cantitati de marfa, a carei valoare reprezenta mai mult de 75 la suta din bugetul lunar al spitalului, politistii care au gasit pijamalele au fost contactati de comisarul-sef Catalin Blanaru, care a lasat de inteles ca acest caz trebuie musamalizat. Cererea nu avea alt motiv decat acela ca o parte importanta din contravaloarea marfii, daca nu chiar cele 2,2 miliarde de lei, trebuia sa ajunga in conturile SIPI. Cu alte cuvinte, echivalentul a 100 de mii de dolari americani erau destinati finantarii SIPI si activitatilor ilegale ale acestuia, afirmatie care rezulta din faptul ca banii negrii nu pot finanta activitati legale. Atat timp cat fondurile nu exista in evidentele contabile ale SIPI, nici o actiune legala nu poate fi justificata. O asemenea suma - echivalentul a 100 de mii de dolari americani nu putea sa fie adminstrata de comisarul-sef Catalin Blanaru, fara ca seful sau, chestorul Virgil Ardelean, sa nu fie informat. Intr-o astfel de situatie, devine usor de explicat numarul impresionant de acuzatii aduse comisarului-sef Catalin Blanaru, despre care numeroase persoane afirma ca a interceptat ilegal convorbirile telefonice ale unor oameni de afaceri, avocati, procurori, chiar si politisti ai Inspectoratului de Politie Judetean Iasi. (D.E.I.)

---

Despre autor: