Motto: Inainte de a deveni istorie si chiar de a se intampla, multe evenimente majore sunt pregatite in laborator
Ingenioasa miscarea facuta de liderul umanistilor, Dan Voiculescu, atunci cand el insusi a solicitat declasificarea imediata a dos
Motto: Inainte de a deveni istorie si chiar de a se intampla, multe evenimente majore sunt pregatite in laborator
Ingenioasa miscarea facuta de liderul umanistilor, Dan Voiculescu, atunci cand el insusi a solicitat declasificarea imediata a dosarului IC Dunarea. De altfel, ziarul ZIUA a semnalat saptamana trecuta faptul ca, apasand pe pedala de acceleratie, Dan Voiculescu nu are decat de castigat. Si cel mai pretios lucru pe care el il poate cumpara de la Consiliul Suprem de Aparare a Tarii este timpul. Cititorii au remarcat ca, de mai mult timp, noi solicitam insistent declasificarea asa-numitului dosar "Dunarea". De fapt, cerem sa se deschida, o data pentru totdeauna, aceasta Cutie a Pandorei. Creata de Securitate si orchestrata direct de catre Nicolae Ceausescu, mega-intreprinderea de comert exterior a fost utilizata, ani de-a randul, ca placa turnanta a unor operatii mai mult sau mai putin dubioase, in care statul roman nu dorea sa se implice in mod direct. Fie pentru a nu fi pasibil de sanctiuni internationale, fie din motive de moralitate in plan comercial, fie pentru a reusi sa camufleze destinatia finala a uriaselor sume de bani rezultate in urma derularii, in special prin firme discrete - create in paradisuri fiscale si avand, aparent, proprietari cu alte cetatenii decat cea romana - a respectivelor contracte. IC Dunarea nu actiona decat uneori in mod nemijlocit. Cel mai frecvent utiliza societati tampon. Cum a fost si Crescent-ul lui Dan Voiculescu, inregistrat in Cipru. Intrucat PCR si Securitatea sutau, aparau si arbitrau in acelasi timp, nimeni nu a mai bagat de seama faptul ca, ani de zile, a fost incalcat grosolan Codul Comercial roman, care prevedea, in mod explicit, ca o societate comerciala care, in tara de origine - in cazul nostru Cipru - nu are dreptul sa deruleze activitati comerciale, nu are acest drept nici pe teritoriul Romaniei. Crescent a fost, fara nici un fel de discutie, una dintre cele mai puternice firme tampon. Iar Dan Voiculescu era pur si simplu iubit de Nicolae Ceausescu. Pentru performantele in procurarea de fonduri pentru Securitate. Dar Dan Voiculescu este doar unul dintre corifeii unor asemenea operatii. Ceilalti stau ascunsi. In arhiva "Dunarea". In care s-a putut umbla doar cateva luni, prin anul 2000. Dupa care, sub presiunea lui Voiculescu si a celorlalti - banuiti, dar nedovediti, inca - Ion Iliescu a acceptat reclasificarea acestuia. De ce afirm ca Voiculescu isi cumpara timp?
Patru ani, la conducerea SIE s-a aflat Gheorghe Fulga. Acesta a fost si este omul de incredere al fostului sef al statului, Ion Iliescu. Care a inchis Cutia Pandorei a dosarului "Dunarea" la atat de scurt timp dupa ce fusese deschisa, incat strigoii mai ca nu s-au vazut. Iar adjunctul lui Fulga este generalul Constantin Rotaru. Nimeni altul decat cel care a lucrat, alaturi de Voiculescu, in acel tip de "comert exterior", ce constituie subiectul demersului nostru publicistic. Numai Dumnezeu stie ce a facut acest general Rotaru in ultimii patru ani, in secretizata arhiva "Dunarea". Poate ca acum documentele sunt vraiste. Poate ca au disparut piese esentiale. Sa fim insa optimisti. Sa pornim de la ideea ca ofiterii SIE si actuala conducere nu au riscat atat de mult - adica libertatea lor - de dragul lui Dan Voiculescu.
Intr-o varianta optimista, in 2001, dupa reclasificarea sa, arhiva "Dunarea" - trei incaperi ticsite de documente in care pot fi regasiti multi dintre cei mai bogati oameni ai Romaniei - a ramas neatinsa. In aceste conditii, daca CSAT decide declasificarea, cercetarea poate fi reluata. Numai ca ea ar fi, pana una alta, supravegheata de Fulga si de Rotaru. Iata pe ce mizeaza Voiculescu, atunci cand cere si el declasificarea. Daca se face acum si nu dupa schimbarea celor doi sefi ai spionajului romanesc, atunci sansele lui de a sterge urmele cresc exponential. Mai tarziu, va fi mai greu.
Dar pentru ce ne batem noi, in definitiv? Vrem, pur si simplu, sa-l vedem crucificat pe Voiculescu? Avem ceva personal de impartit cu el? Pana la un punct, da. Cititorii trebuie sa stie ca, pentru afirmatii asemanatoare pe care le-am facut si in urma cu cativa ani, Dan Voiculescu a procedat si cu noi ca si cu alte ziare romanesti si straine. Ne-a actionat in judecata si a solicitat despagubiri imense. Daca ar fi castigat, ziarul ZIUA ar fi fost astazi al lui. Numai ca a pierdut. Intr-o maniera definitiva. Avem putere de lucru judecat asupra afirmatiilor pe care le facem. Dar aceasta chestiune, sa-i spunem subiectiva, e irelevanta. Daca se va face, in mod corect, o cercetare a arhivelor - prin despartirea partii operative de cea comerciala - vom identifica zeci de pesti foarte mari si cateva sute de pesti mai mici. Care, pur si simplu, au plecat acasa cu banii Securitatii. Ai statului. Iar multi dintre ei se identifica cu oligarhia. Curatenia in societatea romaneasca poate incepe chiar de aici. Si tot de aici, clasa politica se poate scutura de praf. De aceea, pariul nu este al nostru. Ci al Romaniei. Iar aceasta tara ar merita sa-l castige.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.