Pe strada Jean Louis Calderon, la nr. 74, in plin centrul Capitalei, exista o frizerie care nu are nimic in comun cu saloanele ultraelegante din vecinatatea ei. Aici timpul pare sa se fi oprit in urma cu cateva zeci de ani. Neculai Nechita, singurul angajat al frizeriei si totodata patronul ei, are 82 de ani. Nea Nicu, asa cum ii spun clientii, s-a incapatanat sa ramana fidel vremurilor de altadata. Unele dintre ustensilele pe care le foloseste in munca sa sunt vechi de zeci de ani, de la scaunul de frizerie si pana la pudriere si vase antiseptice. De-a lungul timpului, prin mainile lui nea Nicu au trecut mii de clienti. Chiar si astazi mai vin pe la el barbati pe care-i tunde de 50 de ani. A invatat frizerie cand avea 14 ani, in Barlad, orasul natal. Abia la 29 de ani a inceput sa lucreze intr-o unitate de profil. Poate ca nici atunci nu ar fi facut-o daca n-ar fi fost constrans de imprejurari. Initial, a fost pilot de vanatoare, dar pentru ca securitatii nu i-a "placut" dosarul sau, a trebuit sa se orienteze spre alta profesie. Desi nu i-a fost usor sa accepte aceasta intorsatura a vietii, nea Nicu si-a facut cu pasiune munca, de aceea inca mai lucreaza si azi, la cei 82 de ani pe care-i are. "Pe vremuri, se tundea mai mult din foarfeca, nu din masina de tuns, ca acum, iar frizerii se numeau barbieri. Era un obicei ca toti barbatii sa se barbiereasca la salon, nu acasa. Acum, abia daca mai vin doi clienti pe saptamana la barbierit. La periferie, barbieriile sau frizeriile, cum se spune astazi, nici nu aveau firma. Afara era pus un stegulet alb sub care atarna un vas nichelat. Asa stiai ca acolo e barbierie", ne-a povestit nea Nicu. Ca sa poata profesa in continuare, acum doi ani, nea Nicu a trebuit sa sustina un examen la Institutul de Igiena si Sanatate Publica, asa cum cerea mai nou legea. Ca sa treaca examenul grila, a mers saptamanal, timp de trei luni, la cursuri de specialitate.

Clientii sunt tunsi pe un scaun stomatologic

Micutul salon in care nea Nicu lucreaza si care-i apartine este foarte diferit de cele pe care le intalnim de obicei. Atmosfera de aici te duce cu gandul la vremuri pe care majoritatea dintre noi nici nu le-am trait. O parte din mobilierul si ustensilele de lucru sunt vechi de zeci de ani. Scaunul de frizerie, care a fost initial unul stomatologic, este de provenienta germana si are vreo 60 de ani. "Pe vremuri, dupa barbierit nu se dadea cu after-shave, ci cu alcool medicinal sau colonie. in loc de fixativ, se folosea gomina argentina, un produs care fixa parul asa de tare ca puteai sa-i dai cu sifonul in cap ca freza ramanea la fel", ne-a spus nea Nicu. De curand, dupa ce a avut niste probleme de sanatate, el si-a scurtat programul de la frizerie, unde are deschis numai intre 11.00 si 16.00. Nu se gandeste insa sa renunte la munca. Este un om energic si nu ar suporta sa stea toata ziua acasa.