Istoricul unuia dintre cele mai importante evenimente crestine din Romania - daca luam in considerare numarul participantilor -, multe detalii devin cunoscute din ce in ce mai multor oameni, fara deosebire de nationalitate. Biserica si manastirea franciscanilor din Sumuleu constituie un stravechi loc de pelerinaj al secuimii catolice si a ceangailor din Moldova. Inca din sec. al XV-lea credinciosii s-au adunat la Sumuleu cu ocazia sarbatorilor Sfintei Maria. Semnificativa in acest sens este si scrisoarea papei Eugeniu al IV-lea din 1444 in care se arata ca „intrucat multimea credinciosilor obisnuieste sa se adune pentru rugaciune si nu inceteaza sa vina aici” pentru a se ruga Sfantei Maria, indeamna locuitorii zonei sa ajute franciscanii la construirea bisericii. Un moment important al pelerinajului de la Sumuleu il rep rezinta anul 1567, cand principele Transilvaniei, Ioan Sigismund, a incercat sa impuna credinciosilor din scaunele secuiesti Ciuc, Gheorgheni si Casin religia unitariana. Atunci, credinciosii adunati la Sumuleu, sub conducerea preotului István din Joseni, au pornit spre Muntele Harghita pentru a infrunta armata principelui. In acest timp, cei ramasi la biserica - batranii, femeile, copii - s-au rugat Domnului si Sfintei Fecioare Maria sa-i ajute in apararea credintei. Dupa respingerea atacului, impodobindu-si steagurile cu crengi de mesteacan, barbatii s-au intors la Sumuleu si impreuna cu ceilalti s-au rugat Domnului si Sfintei Fecioare, exprimandu-si astfel recunostinta pentru obtinerea victoriei. In memoria acestui eveniment istoric, in fiecare an, in sambata Rusaliilor, catolicii din Secuime si Moldova, dar si din alte parti, vin in pelerinaj la biserica Sfintei Fecioare Maria din Sumuleu-Ciuc si inconjoara in procesiune dealul Sumuleul Mic.
Dealul Sumuleul Mic, o Golgota in miniatura
Pentru pelerini sunt doua obiective principale: celebra statuie a Fecioarei din catedrala franciscana, si urcarea dealului Sumuleul Mic, inchipuind o Golgota, prilej cu care oamenii refac drumul Mantuitorului pana la crucificare.
Pelerinii in majoritate sunt din Transilvania, dar si din zona Bacaului, a Iasiului sau a Craiovei. Zeci de mii sunt veniti din toate statele Europei, din diferite colturi ale lumii, America de Nord, de Sud, chiar din Australia sau Noua Zeelanda. Dupa ritualul obisnuit, fiecare congregatie, cand ajunge in fata catedralei franciscane, se opreste pentru o clipa si inclina drapelul in directia altarului. Apoi, cu piosenie, credinciosii patrund inauntru, cu fetele radiind de fericire, cu lacrimi in ochi, se apropie de statuia Fecioarei si o ating cu o creanga inverzita sau cu o batista curata. Aceste obiecte sunt tinute apoi, dupa intoarcerea acasa in mare cinste, pana la urmatorul pelerinaj si sunt considerate aducatoare de bunastare si prosperitate.
Despre autor:
Sursa: Gardianul
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
Baboon, roboții antrenați să îți automatizeze rapid și eficient afacerea
Sursa: start-up.ro
-
Raiffeisen Bank are o ofertă la creditele ipotecare
Sursa: futurebanking.ro
-
Când îți poți spune povestea fără să plângi, înseamnă că te-ai vindecat
Sursa: kudika.ro
-
Care este ziua ta norocoasă în funcție de zodie în săptămâna 6-12 mai
Sursa: garbo.ro
-
3 decenii de business: cum a evoluat Mobexpert, gigantul român din industria...
Sursa: retail.ro
-
A cumpărat cercei de 13.675 dolari setul cu doar 13 dolari. Nu s-a mulțumit...
Sursa: wall-street.ro