Lumina de la "licurici"

Secretarul de stat american Condoleezza Rice si ministrul de externe al Azerbaidjanului, Elmar Mammadyarov (foto), au semnat, recent, la Washington, un memorandum privind securitatea energetica ce se anunta extrem de important pentru Romania. Conform comunicatului oficial al Departamentului de Stat al SUA, "intelegerea exprima intentia Guvernelor SUA si Azerbaidjan de a initia un dialog la nivel inalt privind securitatea energetica in regiunea caspica co-prezidat de cele doua parti semnatare ale memorandumului".
"Acest dialog la nivel inalt isi propune sa aprofundeze si diversifice cooperarea deja solida dintre Guvernele si companiile celor doua state pentru cresterea exportului de petrol si gaze azere pe piata mondiala. O atentie deosebita va fi acordata realizarii conductei de gaze Turcia - Grecia - Italia si potential proiectului Nabucco si altor gazoducte, cu gaz, azer, pentru a ajuta Europa sa-si consolideze securitatea energetica prin diversificarea furnizorilor de gaze. Acest Memorandum de Intelegere constituie un element important in parteneriatul nostru cu Azerbaidjan, care include cooperarea in domeniile energiei, reformei economiei de piata si democratiei si securitatii", se arata in comunicatul Departamentului de Stat al SUA.
Practic, este pentru prima data cand americanii "pun pe hartie" o intelegere care face referire la conducta de gaze Nabucco.
Reamintim, in noiembrie trecut, presedintele azer Ilham Aliyev a semnat cu presedintele Comisiei Europene, Manuel Barroso, un alt memorandum, UE - Azerbaidjan, privind un parteneriat energetic intre cele doua parti, incluzand si proiectul Nabucco.
Pe de alta parte, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat american, Sean McCormack, a declarat ca alte cateva memorandumuri precum cel cu Azerbaidjan sunt in lucru. Cele sase tari care au iesire la Marea Caspica sunt Rusia, Kazakhstan, Azerbaidjan, Turkmenistan, Uzbekistan si Iran. Conflictele inghetate din zona caucaziana, dintre Armenia si Azerbaidjan pentru controlul asupra regiunii Nagorno-Karabach, dintre Georgia si Abhazia si, nu in ultimul rand, dintre Rusia si Cecenia, fac ca marile concerne americane sa aiba nevoie de sprijinul Guvernului SUA pentru dezvoltarea activitatilor din zona, pentru asigurarea investitiilor, imprumuturi si alte facilitati care decurg din semnarea acordurilor la nivel de stat. Reamintim, Azerbaidjanul este membru al Parteneriatului pentru Pace, sponsorizat de NATO. Pe de alta parte, Rusia, marele prieten al Armeniei, dupa unele surse, ar fi acordat armenilor imprumuturi pentru dezvoltarea militara in valoare de un miliard de dolari.
Washingtonul cauta solutii anti-Moscova
"Expertii de la Washington se straduiesc sa dezvolte o serie de masuri care sa contracareze actiunile agresive ale Rusiei indreptate spre cimentarea controlului pe care Kremlinul il detine asupra bazinului caspic si a traseelor de export", arata, intr-o analiza, Ariel Cohen, specialist in Studii privind Rusia si Eurasia si Securitatea Energetica Internationala a celebrei Fundatii Heritage. El arata ca, in luna martie, s-au intamplat patru lucruri majore in domeniul energetic in zona Eurasia: premierul ungar a declarat ca tara sa va sprijini proiectul rusesc de transport al gazelor pe ruta Turcia - Europa in locul mult-intarziatului proiect Nabucco. Al doilea eveniment l-a reprezentat semnarea memorandumului privind construirea conductei petroliere Burgas - Alexandroupolis (supranumita "Oleoductul Ortodox"), intre Rusia, Bulgaria si Grecia, in care partea rusa va detine 51% din actiuni. Al treilea eveniment care ii preocupa pe oficialii americani pentru ca marcheaza consolidarea implicarii Guvernului rus in sectorul petrolier il constituie faptul ca presedintele Lukoil, Vagit Alekperov, a anuntat fuziunea cu GazpromNeft (subsidiara a concernului controlat de stat Gazprom). In urma fuziunii, GazpromNeft va detine un pachet de control al noii companii, ceea ce ii face pe americani sa puna sub semnul intrebarii independenta Lukoil, mai ales ca acesta detine circa 1.600 de benzinarii in Statele Unite. In fine, ultimul eveniment este acela ca TNK a anuntat ca-si va vinde participatia in compania mixta formata cu British Petroleum in Rusia catre o societate detinuta de stat.
Surse americane cred ca toate aceste mutari ale Rusiei au ca scop blocarea eforturilor SUA si UE de diversificare a surselor de aprovizionare cu hidrocarburi dinspre zona caspica, cu ocolirea traseelor controlate de Kremlin. Mai mult, specialistii arata ca traseele alese de rusi sunt scumpe si cu potential de a influenta mediul inconjurator. "Alegand aceste rute, este clar ca Rusia este impinsa de considerente politice si nicidecum economice", mai spune Cohen. De aceea SUA si UE ar trebui sa colaboreze pentru dezvoltarea unei politici energetice comune. De asemenea, Washingtonul ar dori ca partenerii europeni sa constientizeze pericolul potential pe care strategia energetica ruseasca il reprezinta pentru UE. "Departamentul de Stat se gandeste la adoptarea unor masuri active de contracarare a planurilor rusesti. Spre exemplu, Washingtonul ar putea foarte bine sa atraga Bucurestiul de partea sa pentru a impiedica orice extindere a conductelor sustinute de Rusia pe teritoriul Romaniei", mai arata Cohen.
Declaratie comuna pentru conducta Constanta-Trieste
Contextul geopolitic al regiunii este foarte complex din punct de vedere istoric, relatiile dintre Rusia si statele occidentale fiind complicate de extinderea UE si NATO.
Pentru Germania si Uniunea Europeana, provocarea consta in a favoriza o integrare graduala a Caucazului de Sud in NATO si UE, dar si mentinerea unor relatii cat mai bune cu Moscova, care va ramane principalul furnizor de gaz pentru Europa si un partener diplomatic indispensabil.
Chiar daca europenii inca nu sunt foarte hotarati in a "scapa" de dependenta energetica de Rusia, totusi, si conducta Constanta - Trieste, care sa transporte petrol caspic spre Europa incepe sa capete importanta. Aceasta apare ca o contrapondere a titeiului rusesc ce urmeaza sa fie transportat pe conducta Burgas - Alexandroupolis, ambele oleoducte avand ca scop principal ocolirea stramtorii Bosfor. De altfel, chiar marti s-a semnat o declaratie comuna intre reprezentantii Guvernelor Romaniei, Serbiei, Croatiei, Sloveniei si Italiei. Important: pentru prima data de cand se discuta despre aceasta conducta, un document referitor la aceasta a fost semnat si de comisarul european pentru Energie, Andris Piebalgs. La numai cateva zile dupa ce secretarul de stat american Condoleezza Rice si ministrul de externe al Azerbaidjanului, Elmar Mammadyarov, au semnat memorandumul privind securitatea energetica!
Proiectul Nabucco
In octombrie 2002 s-a semnat la Viena acordul de cooperare intre companiile BOTAS (Turcia), BULGARGAZ (Bulgaria), TRANSGAZ (Romania), MOL (Ungaria) si OMV ERDGAS (Austria) privind proiectul de realizare a unui nou culoar de tranzit al gazelor naturale din regiunea Marii Caspice si a Asiei Centrale catre tarile din centrul si vestul Europei (NABUCCO), practic, ocolind Federatia Rusa.
Proiectul este dublat de sustinerea politica si financiara a Uniunii Europene, care a alocat sursele aferente a 50% din costurile elaborarii studiului de fezabilitate (aproximativ patru milioane de dolari). Conducta leaga Turcia de Austria traversand Bulgaria, Romania si Ungaria, conectand, in acest fel, la piata europeana, care are din ce in ce mai multa nevoie de gaze, regiunile izolate, precum cele ale Marii Caspice si Orientului Apropiat, singurele bogate in rezerve de gaze naturale. Lungimea conductei este de aproximativ 3400 km incepand la frontiera georgiano-turca, respectiv iraniano-turca, pana la Baumgarten, in Austria, pentru ca, mai apoi, sa se conecteze la sistemul european de transport al gazelor. Pe teritoriul Turciei, conducta va avea o lungime de 1935 km, pe cel al Bulgariei - 400 km, la Romaniei - 495 km (cel mai probabil traseu urmand sa fie de la Bechet - la intrare, la Arad - la iesire), al Ungariei - 519 km, iar al Austriei - 46 km. Valoarea investitiei, incluzand costurile de finantare pentru un sistem nou de conducte, se ridica la aproximativ 4,4 miliarde euro.
Pentru Romania, gazoductul Nabucco este foarte important macar din doua motive. Primul ar fi acela ca, in prezent, consumul de gaze din Romania este completat in proportie de 30% cu resurse din import, dintr-o singura sursa: Gazprom, concernul de gaze al Federatiei Ruse. Prin construirea conductei care sa uneasca zacamintele din zona caspica cu Europa s-ar realiza diversificarea surselor de import si siguranta aprovizionarii. Un al doilea motiv ar fi acela ca, tranversand Romania, s-ar incasa bani "frumosi" din tariful de tranzit, de oridinul zecilor de milioane de dolari anual. Evident, un alt motiv este acela ca s-ar crea locuri de munca. Pe de alta parte, odata lansat Nabucco s-ar "trezi din amortire" si celalalt proiect important: conducta petroliera Constanta - Trieste, care ar urma sa transporte titei din zona caspica spre Occident si care ar aduce aceleasi avantaje economice si strategice pentru Romania, ca si Nabucco.
"Mare Neagra extinsa"
Aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, la inceputul lui 2007, a produs noi modificari in geopolitica Europei. Extinderea Uniunii Europene in sudul Europei a marit importanta regiunii Marii Negre, din punct de vedere economic, energetic si al securitatii, dupa cum relateaza si International Relations and Security Network. Asa-numita "Mare Neagra extinsa" reprezinta o abordare macro-geografica a noii realitati politico-strategice a acestei zone, care are capacitatea sa devina o poarta intre Balcani si Caucazul de Sud, stabilind o legatura intre Romania si Georgia si, prin Azerbaidjan, spre Marea Caspica, regiune strategica pentru Europa din punct de vedere energetic. Acesta este motivul pentru care si Germania, chiar daca are un puternic parteneriat energetic cu Rusia, vrea sa-si intensifice relatiile cu Kazahstan, Tukmenistan si Uzbekistan, pentru a stabili un lung culoar energetic, care ar putea aduce resursele din Marea Caspica in Europa Occidentala. De altfel, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a efectuat in februarie o serie de vizite in state din sudul Caucazului (Azerbaidjan, Georgia si Armenia). "Datorita implementarii actuale a reformelor, Georgia are o sansa reala de a deveni membru NATO", a declarat el, in urma intrevederii cu omologul sau georgian, Gela Bezuasvili. Pe fondul incercarilor lui Steinmeier si social-democratilor germani de a favoriza o ameliorare a relatiilor cu Moscova, aceasta declaratie a fost surprinzatoare, alimentand sperantele Georgiei de integrare in structurile de securitate occidentale. Astfel de planuri europene indeplinesc obiectivele Washingtonului de a face din Marea Neagra extinsa o baza pentru actuala sa desfasurare militara din Europa.
Rolul Turciei
Inaugurarea oleoductului Baku-Tbilisi-Ceyhan a marit influenta Turciei in Caucazul de Sud, Ankara actualizandu-si, de curand, cooperarea militara cu Georgia si Azerbaidjan si a crescut rolul Turciei in calitate de centru de energie intre regiunile estice, bogate in resurse energetice, si Europa. Turcia, aliat puternic al SUA, membra NATO si candidata la aderarea in Uniunea Europeana, are relatii foarte bune cu Israelul, bastionul european si american in Orient. De altfel, Israelul, ca si Turcia, are relatii foarte bune cu Azerbaidjanul. Practic, aceasta conducta rezolva problema privind garantia alimentarii energetice a Israelului (care consuma, anual, 12 milioane de tone de petrol), chiar daca relatiile acestei tari cu vecinii arabi, din zona Golfului Persic, s-ar deteriora foarte mult. Pe de alta parte, constructia gazoductului Nabucco ar rezolva si problema gazelor pentru Israel. De remarcat, tari din zona Golfului, precum Egipt si Qatar, si-au manifestat deja interesul de a folosi conducta pentru exportul propriului gaz spre Europa. Noul aspect al geopoliticii privind Marea Neagra extinsa obliga Uniunea Europeana si "motorul" sau economic, Germania, sa aiba in vedere riscurile de a pierde Ankara, un partener privilegiat.

---

Despre autor: