Banca Romana de Dezvoltare, pagubita cu peste 50 de milioane de euro de catre fostul deputat Gabriel Bivolaru, eliberat conditionat din inchisoare, cere in instanta anularea unui contract privind vanzarea unui teren care a apartinut acestuia. Terenul
Banca Romana de Dezvoltare, pagubita cu peste 50 de milioane de euro de catre fostul deputat Gabriel Bivolaru, eliberat conditionat din inchisoare, cere in instanta anularea unui contract privind vanzarea unui teren care a apartinut acestuia. Terenul, avand o suprafata de 8000 de metri patrati, este situat in Busteni. Tranzactia a avut loc in 1996, cand una dintre firmele lui Gabriel Bivolaru, SC Atlas Turism&Trading SRL, i-a vandut terenul respectiv Monei de Freitas, sotia fostului deputat. Contractul de vanzare-cumparare a avut loc cu cateva luni inainte ca procurorii sa declanseze urmarirea penala impotriva lui Bivolaru pentru fraudarea BRD.
Ulterior acestei tranzactii, terenul a mai fost vandut de doua ori. Prima oara Mona de Freitas l-a instrainat mamei sale, iar a doua oara, in 2003, aceasta a vandut bunul Rodicai Ionescu si lui Nicholas Brian Bradford. In incercarea de a-si recupera o parte din prejudiciu, BRD a cerut in instanta anularea celor trei contracte si, implicit, repunerea partilor in situatia initiala, sustinand ca tranzactiile au fost incheiate "avand la baza o cauza ilicita si imorala", si anume fraudarea bancii. "Nu avea de unde sti BRD ca imobilul era vandut pentru a frauda banca", au sustinut aparatorii.
Lupta pentru teren
Judecatoria Sectorului 1 a dat castig de cauza unitatii bancare. Nemultumita de solutie, Mona de Freitas a facut apel prin intermediul avocatului sau. Totodata, potrivit Mediafax, au facut apel si ultimii doi cumparatori, Rodica Ionescu si Nicholas Brian Bradford, pe motiv ca acestia au fost de buna credinta la cumpararea terenului. Apelul s-a judecat la sfarsitul saptamanii trecute, la Tribunalul Bucuresti, care a amanat cu o saptamana luarea unei decizii, dupa ce avocatii au invocat cateva probleme procedurale. Acestia au invocat exceptia de necompetenta a instantei bucurestene, sustinand ca, in conditiile in care terenul litigios se afla in Busteni, competenta ar reveni Judecatoriei Sinaia. O alta problema procedurala invocata de avocati a fost lipsa calitatii procesuale pasive a firmei SC Atlas Turism&Trading SRL, aceasta fiind radiata din Registrul Comertului inainte de deschiderea actiunii in instanta, in 23 martie 2005. Totodata, avocatii au aratat ca actiunea BRD a fost intemeiata pe documente din ancheta penala demarata impotriva lui Gabriel Bivolaru, fara a avea legatura cu procesul civil. Acestia au sustinut legalitatea tranzactiei, spunand ca aceasta indeplinea toate conditiile cerute de lege pentru ca un contract de vanzare-cumparare sa fie legal. Ei au invocat ca banii rezultati din vanzarea terenului s-au virat in contul societatii SC Atlas Turism&Trading SRL deschis la BRD.
Eliberat conditionat
In 1 aprilie 2004, Bivolaru a fost incarcerat, ca urmare a sentintei Inaltei Curti de Casatie si Justitiei, fostul deputat fiind condamnat la cinci ani de inchisoare pentru pagubirea BRD cu aproape 50 de milioane de euro. Initial, Bivolaru fusese condamnat la trei ani de inchisoare pentru inselaciune si obligat la plata a peste 2.200 de miliarde de lei vechi (50 de milioane de euro) reprezentand prejudiciul civil catre BRD. Sentinta completului de trei judecatori, data in 3 decembrie 2002, a fost contestata de Bivolaru. Astfel, in urma judecarii recursului fostului parlamentar, un complet de noua judecatori a hotarat condamnarea la cinci ani de detentie. Parchetul l-a acuzat pe Gabriel Bivolaru de fals, uz de fals, inselaciune si evaziune fiscala, in dauna BRD. In 26 februarie anul acesta, Gabriel Bivolaru a parasit arestul, fiind eliberat conditionat ca urmare a deciziei Tribunalului Arges. (Bogdan GALCA)
Prejudiciu de 850.000 de euro adus statului
O retea de evazionisti arabi care a prejudiciat bugetul de stat cu peste 800.000 de euro, a fost anihilata de politistii bucuresteni si procurorii DIICOT. Gruparea era specializata in savarsirea de infractiuni grave de natura economico-financiara. Potrivit autoritatilor, valoarea prejudiciului produs in urma activitatilor ilegale desfasurate de cei patru barbati, in perioada 2005 - 2006, se ridica la 850.000 euro. Grupul era format din Kamel B.G., cetatean iranian, Khouja H.M., cetatean sirian, Lachine I. Z., cetatean libanez, fiind coordonat de Magid M., cetatean sirian care, in prezent, este arestat intr-o alta cauza. Politistii au stabilit ca arabii nu plateau taxe sau impozite pentru nici una dintre cele 63 de firme pe care le administrau. Mai mult, ei "uitau" sa inregistreze in contabilitate operatiunile comerciale si veniturile obtinute.
Peste 60 de firme infiintate
Iranianul Kamel B. G., administrator al unei societati comerciale, l-a delegat pe liderul grupului sa administreze respectiva firma. Magid a omis inregistrarea, in documentele contabile, a operatiunilor comerciale derulate si a veniturilor obtinute. Totodata, in perioada 2005-2006, Kamel a infiintat alte 53 de societati comerciale, iar in calitate de administrator al acestora, nu a platit impozite si taxe datorate bugetului de stat. La randul sau, folosind aceeasi metoda, sustragerea de la plata taxelor si impozitelor, prin falsificarea actelor contabile, a operatiunilor comerciale efectuate si a veniturilor obtinute, sirianul Khouja H. M, impreuna cu liderul grupului, a coordonat infiintarea a noua societati comerciale, pe care le-a si administrat. De asemenea, si libanezul Lachine I. Z l-a ajutat pe liderul retelei, acceptand solicitarea acestuia de a infiinta o societate comerciala, de a deschide conturi in numele acestei firme, de a acorda imputerniciri altor persoane, pe conturile societatii, pentru efectuarea de plati si ridicari de numerar. Libanezul i-a incredintat lui Magid M. administrarea firmei, acesta incasand toate sumele de bani care au creditat conturile societatii, prin efectuarea de transferuri fictive si ridicarea de numerar, fara a inregistra operatiunile in documentele contabile. Cei trei arabi sunt cercetati penal pentru infractiunile de uz de fals si evaziune fiscala. Doi dintre ei au fost arestati preventiv pentru 29 de zile, iar libanezul Lachine a primit interdictia de a parasi Capitala. (Oana ROTARU)
Sever Muresan ramane in arest
Inalta Curte de Casatie si Justitie a mentinut hotararea privind arestarea lui Sever Muresan luata de Curtea de Apel Bucuresti.
Acesta a fost arestat la solicitarea autoritatilor franceze, care au emis un mandat de arestare international pe numele acestuia. Predarea lui Muresan autoritatilor franceze se va judeca in 21 martie de catre Curtea de Apel Bucuresti. Potrivit cererii de arestare provozorie in vederea predarii autoritatilor franceze, acesta ar fi ordonat uciderea unui finantist elvetian. Impotriva lui Muresan ar fi marturiile a doua persoane, retinute pe teriroriul Frantei.
Pe numele acestuia a fost emis in 6 februarie un mandat de arestare international, sub acuzatiile de tentativa de omor, spalare de bani, fals si uz de fals si fals de moneda, fapte petrecute pe teritoriul Frantei, in cursul anului 2005. Procurul general al Parchetului Curtii de Apel Bucuresti, George Balan, declara la sfarsitul saptamanii trecute ca procurorii nu au facut decat sa puna in executare o solicitare a autoritatilor franceze. (T.B.)
Seful Biroului pentru Straini Giurgiu, retinut de DNA
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie l-au retinut la sfarsitul saptamanii trecute pe comisarul sef de politie Neculai Ghindaoanu, seful Biroului pentru Straini Giurgiu, acuzat ca a primit mita 1400 de euro.
In acelasi dosar, DNA il cerceteaza pe agentul principal de politie Marian Adrian Udroiu din cadrul Biroului pentru Straini Giurgiu, pentru primire de foloase necuvenite. Potrivit DNA, in perioada decembrie 2006 - martie 2007, comisarul sef Ghindaoanu, uzand de functia ocupata, a pretins si primit, in repetate randuri, sume de bani in valoare totala de 1400 de euro, de la o persoana denuntatoare, pentru a-si indeplini atributiile de serviciu. Mai precis, in schimbul banilor, seful Biroului pentru Straini a efectuat procedurile legate de eliberarea unui pasaport, precum si formalitatile necesare prelungirii sau obtinerii, de catre cetateni turci, a unor vize de sedere temporara in Romania. Ghindaoanu a primit, la sfarsitul saptamanii trecute, 1000 de euro de la o persoana, care ulterior l-a denuntat. Banii au fost ceruti de politist pentru eliberarea a doua vize de sedere temporara in Romania pe o durata de cinci ani, comisarul sef fiind prins in flagrant delict. De asemenea, in perioada noiembrie 2006 - inceputul lunii decembrie 2006, Neculai Ghindaoanu, impreuna cu Marian Adrian Udroiu, agent principal de politie in cadrul Biroului pentru Straini Giurgiu, au primit de la o alta persoana denuntatoare, foloase necuvenite, constand in achitarea, de catre denuntator, a sumei de 3.000.000 de lei vechi, reprezentand contravaloarea consumatiei facute de cei doi la un restaurant din Giurgiu. In schimb, acestia au inlesnit formalitatile necesare pentru obtinerea vizei de venire in Romania a parintilor persoanei denuntatoare. (B.C.G.)
Mafiot japonez retinut in Romania
Seful unei grupari mafiote nipone specializate in camatarie si recuperari de bani a fost retinut in Romania. Takahiro Kawaguchi, in varsta de 35 ani, a fost extradat autoritatilor japoneze. Barbatul era dat in urmarire internationala prin Interpol din 2004 si a fost gasit la Galati, unde locuia impreuna cu sotia sa. El a fost retinut, la inceputul lunii martie, si extradat autoritatilor nipone la sfarsitul acestei saptamani. Potrivit Mediafax, Takahiro Kawaguchi este seful unei grupari de camatari, fiind unul dintre pionii mafiei japoneze. Impreuna cu alti lideri ai unei bande organizate din Japonia, barbatul a desfasurat, in perioada ianuarie 2003 - iunie 2004, o intensa activitate infractionala. In urma acesteia, gruparea condusa de Kawaguchi a obtinut un profit de 210 milioane yeni japonezi, aproximativ
1,4 milioane euro. Membrii bandei acordau imprumuturi persoanelor interesate de obtinerea, intr-un timp scurt, a unor sume importante de bani si pretindeau apoi dobanzi exagerat de mari, comparativ cu suma "creditata". (O.R.)
Informat la finalizarea cercetarilor
Ioan Talpes a declarat ca va face demersuri sa primeasca un raspuns de la procurorul general al Romaniei legat de biletul pe care premierul Calin Popescu Tariceanu i l-a trimis presedintelui Traian Basescu. Purtatorul de cuvant al Parchetului instantei supreme, Robert Cazanciuc, a declarat, citat de Mediafax, ca sesizarea lui Ioan Talpes in cazul biletului trimis de premier presedintelui nu are caracter administrativ, acesta urmand sa fie informat asupra solutiei dupa finalizarea cercetarilor. "Sesizarea lui Ioan Talpes nu este de natura administrativa sau una formulata in baza Legii 544 privind informatiile de interes public ca sa i se raspunda in termen de o luna, ci este o sesizare penala, care are alt regim, iar la finalizarea cercetarilor Parchetului va fi informat asupra solutiei", a declarat Cazanciuc. (D.E.I.)
Masina lui Gusa a fost sparta
Masina liderului Partidului Initiativa Nationala, Cozmin Gusa, a fost sparta, la sfarsitul saptamanii trecute, in parcarea unei discoteci din Buzau. "Am lasat masina in parcare, ca sa ajung la sarbatoarea PIN Buzau. Parcarea era plina. Am mers inauntru si, fiind si camere de cazare, am si dormit aici. Dimineata am vazut geamul din spate spart. Masina era fortata un pic la un torpedou. A gasit vreo doua-trei milioane, cate aveam, poate patru, mi-a lasat actele, carnetul si un card pe care probabil nu l-a vazut. Aveam pe bancheta din spate un pardesiu si o geaca de piele. Le-a luat si pe astea. Nu-mi pare rau de ele, ci doar de carnetelul pe care-l aveam in geaca si pe care aveam notite de la conferinte. Strategii secrete... glumesc", a declarat Cozmin Gusa, citat de Mediafax. Politia a demarat o ancheta pentru prinderea hotilor si recuperarea prejudiciului. (B.C.G.)
Incendiu de proportii
Peste 300 de hectare de vegetatie uscata au fost mistuite de flacari la sfarsitul saptamanii trecute, in apropierea rezervatiei naturale "Vulcanii Noroiosi" si a unei rezervatii de pini negri in judetul Buzau. Flacarile au cuprins dealuri intregi, in zona fiind si conducte de petrol. Flacarile s-au intins pe aproximativ sase kilometri pe coama dealurilor, avand o inaltime de aproximativ un metru. Cel mai probabil, incendiul a fost provocat de localnicii care au demarat curatenia de primavara. (B.C.G.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.