Legea privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal intra in vigoare astazi, actul normativ incluzand prevederi noi referitoare la cele patru regimuri de executare si la importanta laturii educa
Legea privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal intra in vigoare astazi, actul normativ incluzand prevederi noi referitoare la cele patru regimuri de executare si la importanta laturii educative pentru detinuti. Legea instituie cele patru regimuri de executare a pedepselor - de maxima siguranta, inchis, semideschis si deschis - care acorda posibilitatea condamnatului de a trece dintr-un regim de executare in altul, in functie de conduita sa.
Regimul de maxima siguranta se aplica persoanelor condamnate la detentia pe viata sau la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, acestea fiind supuse unor masuri stricte de paza si escortare. Totodata, activitatile educative sau munca prestata se efectueaza in grupuri mici, potrivit noilor reglementari. Regimul inchis de executare se aplica persoanelor condamnate la pedepse intre cinci si 15 ani de inchisoare, acesti condamnati putand munci si in afara penitenciarului. Regimul semideschis se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii intre unul si cinci ani. Regulile instituite pentru acesti detinuti se refera la posibilitatea de a se deplasa neinsotiti in interiorul penitenciarului, de a munci si de a participa la activitati culturale, psihologice etc, in spatii care raman deschise in timpul zilei, sub supraveghere. Cel de-al patrulea regim se refera la persoanele condamnate la pedepse cu inchisoarea mai mici de un an. Potrivit Mediafax, in cazul acestor persoane, activitatile se pot desfasura si fara supraveghere.
Verificare la sase luni
Schimbarea regimului de executare a pedepselor se dispune de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, la cererea persoanei condamnate sau la sesizarea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Comisia are obligatia ca, o data la sase luni, sa verifice conduita persoanei condamnate si sa intocmeasca un raport in acest sens. Schimbarea la un regim mai sever are loc in cazul in care persoana condamnata a savarsit o abatere grava sau o infractiune, in timp ce trecerea la un regim mai lejer are loc in cazul in care detinutul dovedeste un bun comportament. Judecatorul delegat trebuie sa ia o decizie in 15 zile, iar daca acesta constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru schimbarea regimului de executare, stabileste ca urmatorul termen de analiza a dosarului sa fie peste sase luni. Incheierea judecatorului delegat poate fi atacata la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, hotararea instantei fiind definitiva. Legea privind executarea pedepselor acorda o atentie mai mare laturii educative a executarii pedepsei. Astfel, detinutul poate desfasura o activitate in raport cu pregatirea pe care o are, munca fiind remunerata, cu exceptia activitatilor gospodaresti sau a celor desfasurate in caz de calamitate. Durata muncii este de opt ore pe zi si nu poate depasi 40 de ore pe saptamana. Administratia penitenciarului poate incheia contracte de prestari servcii cu firme care doresc sa foloseasca la munca detinuti. Veniturile obtinute nu pot fi mai mici decat salariul minim pe economie, 30 la suta revenind condamnatului, iar restul Administratiei penitenciarului. Totodata, legea instituie masuri de descurajare a comportamentelor discriminatorii, prevederile fiind in concordanta cu Directivele europene de aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor, fara deosebire de origine rasiala ori etnica, si cu aranjamentele asumate de Romania in acest sens. Noile reglementari acorda o mai mare atentie drepturilor condamnatului de a avea acces la informatie, la consultarea documentelor personale, de a-si manisfesta opiniile si credintele religioase. Totodata, sunt reglementate dreptul la petitie, la corespondenta, la plimbarea zilnica, de a primi bunuri, de a avea acces la tratament medical, precum si drepturile de a se casatori sau de a primi asistenta diplomatica. (B.C.G.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.