Primii patru politicieni audiati ieri de CNSAS, din lotul celor 29, au adus argumente fantastice pentru a demonstra opiniei publice ca nu au colaborat cu Securitatea in sensul politiei politice. Unii dintre ei au lasat sa se inteleaga ca in fapt delatiunile erau acte de patriotism. Despre senatorul PC Radu Terinte am aflat de pilda, dupa audieri, ca a ajutat Securitatea si mersul lumii moderne, in general - fara sa faca politie politica - dezamorsand, prin informatiile pe care le oferea, un plan criminal pe care niste colegi arabi il puneau la cale. Deputatul PD Cristian Radulescu l-a intrecut de departe in vitejie, mai ales ca el a fost coleg de camera cu seful unei retele teroriste care actiona in Romania. Retea importanta, Radulescu n-a vrut sa dea nume. Ceea ce a relatat Radulescu ofiterului de securitate, care scria in locul lui, nu a insemnat din perspectiva deputatului democrat politie politica, ci "o obligatie pe care si atunci, si acum, o avem cu totii". Radulescu nu a explicat insa foarte clar cum putea sa le relateze organelor Securitatii conversatii intre studenti arabi, din moment de limba ii era straina. Pe de alta parte, deputatul Mona Musca, ce pana acum a sustinut ca nu a semnat note informative si a ca dat informatii securitatii, verbal, doar despre studentii straini, are, incepand de ieri o alta perspectiva asupra lucrurilor. Astfel, Mona a aflat ca - de fapt - a semnat note informative (pana acum s-au descoperit doua), cu numele conspirativ "Dana" si ca nu si-a monitorizat doar studentii, ci si colegele de facultate. Deputatul PNL a oferit si o explicatie puternica pentru faptul ca nu a recunoscut de la inceput toate aceste lucruri: colaborarea cu Securitatea a avut loc acum 30 de ani, cand ea era foarte afectata de divortul de primul sot. A mai fost la CNSAS si senatorul UDMR Sogor Csaba, afectat de un dosar de retea, care a povestit cum a trebuit sa promita Securitatii ca nu va complota cu pastorul Laszlo Tokes impotriva statului si a Bisericii. Iar in ansamblu a reiesit ca nimeni nu a turnat sau vatamat, ci toata lumea si-a facut datoria in felul sau. (Carmen EPURAN)
Mona Musca i-a monitorizat si pe colegi, nu doar pe studenti
Dana a semnat "doua note foarte frumoase"
"Dana" a semnat si a dat note informative si despre altcineva decat studentii straini. Pana ieri, deputatul Mona Musca deconspirata ca si colaborator al Securitatii, cu numele de cod "Dana", a sustinut insistent ca, desi a semnat un angajament cu Securitatea, nu a semnat note informative despre studentii pe care ii avea in grija. Odata cu ultima vizita la CNSAS, Mona Musca a aflat ceea ce nu-si mai aducea aminte, si anume ca a semnat doua note conspirative referitoare nu la studenti, ci la doua colege de la Facultatea din Timisoara: o secretara si "inca o doamna care lucra acolo". Mona Musca si-a motivat minciuna prin omisiune pe care a servit-o pana acum, sustinand ca nu a semnat note informative, spunand ca in perioada in care a compus darile de seama catre Securitate- trecea printr-o perioada foarte tumultoasa a vietii personale: tocmai divorta de primul sot. "Eram asa concentrata pe probleme personale si nu mai tin minte de acum 30 de ani, eram in plin proces de divort. Banuiesc ca le-am dat intr-un context in care persoanele respective aveau nevoie de o caracterizare", a facut Musca un efort de memorie. Deputatul a mai adus ca argument in favoarea sa si faptul ca notele au fost redactate acum foarte mult timp, adica acum 30 de ani. Ieri, Mona Musca a recunoscut ca scrisul ii apartine, a continuat sa spuna ca nu stie cand a semnat notele si chiar a adus ca proba in favoarea sa cele doua note. Fostul lider PNL a sustinut ca cele doua note, care contineau caracterizari ale colegelor, "lucruri foarte frumoase", care, de altfel, demonstreaza "buna sa credinta" si faptul ca nu a facut politie politica. "O sa le vedeti, foarte frumoase, despre doua persoane de acolo", s-a entuziasmat Mona Musca.
Regrete eterne
Ea a spus din nou ieri ca regreta enorm faptul ca a semnat acel angajament, ca nu a avut intelepciunea sa judece lucrurile asa cum le judeca acum si sa dea dosarul mai devreme publicitatii. Mona Musca a lasat totodata sa se inteleaga ca doar dupa dezbaterea din presa si-a dat seama ca orice colaborare cu Securitatea este o eroare. Pe de alta parte, Musca a aratat inca o data ca nu a fost santajata in momentul semnarii angajamentului, dar i s-a spus ca este responsabilitatea sa tot ce se intampla cu studentii straini. Deputatul PNL a povestit ca, in cursul audierilor de la CNSAS, a fost intrebata de Constantin Ticu Dumitrescu de ce nu a dezvaluit mai de mult ca a colaborat. Ea a raspuns ca nu a constientizat ca este vorba despre o colaborare cu securitatea, ci a crezut ca este vorba despre o sarcina de serviciu. La iesirea din sediul institutiei, membrii CNSAS Mircea Dinescu si Cazimir Ionescu au sustinut si ei ca cele doua note informative semnate de deputat nu erau de politie politica, ci niste "caracterizari pozitive". Cazimir Ionescu a aratat ca notele acesteia la adresa celor doua colege "erau note foarte cuminti si pozitive". (Carmen EPURAN)
Cristian Radulescu si-a "lucrat" colegul de camera
Motivul delatiunii: colegul ar fi fost terorist
Ca un facut, si liderul deputatilor PD, Cristian Radulescu, a avut colegi de facultate, ba chiar de camera, implicati in acte teroriste. Radulescu a povestit ieri, dupa iesirea din sediul CNSAS, ca in timpul facultatii a dat informatii la Securitate referitoare la colegul sau de camera din camin, care era seful unei retele teroriste in Romania. Deputatul a explicat ca dosarul pe care l-a vazut la CNSAS a fost intocmit in perioada anului doi de facultate si nu contine nici o nota scrisa de el, ci numai relatari referitoare la el, furnizate de diferite persoane, inclusiv de un ofiter antitero. Potrivit lui Radulescu, ofiterul de Securitate in cauza a redactat note "referitoare la un cetatean arab cu care s-a nimerit pe parcursul catorva luni din anul doi de facultate, in 1976, sa stea in camera". Deputatul a sustinut ca fostul sau coleg de camera "era seful retelei din Romania "a unei binecunoscute organizatii teroriste arabe". Radulescu a refuzat sa spuna numele organizatiei, astfel incat fostul sau coleg sa nu poata fi identificat, pentru ca acum este "ori un oficial al tarii lui, ori in continuare agent al acestei organizatii teroriste".
Relatari despre discutii intr-o limba necunoscuta
Deputatul PD a mai spus ca s-a intalnit de vreo doua-trei ori cu ofiterul de Securitate cu care discuta despre colegul sau de camera, dar a negat ca ar fi colaborat cu Securitatea si ca ar fi facut politie politica. "Este vorba doar de o obligatie pe care si atunci, si acum, si in Romania, si in SUA o avem cu totii", a explicat in termeni largi si vagi Radulescu, adaugand ca nu a semnat note informative, ci doar a vorbit cu ofiterul de Securitate despre coleg. Deputatul PD a mai spus ca in dosarul vizionat nu exista probe privind colaborarea de orice fel cu politia politica sau cu securitatea in general. Radulescu a adaugat ca informatiile oferite in cele doua-trei intalniri cu ofiterul de securitate se refereau numai la cateva date despre momentele in care se intalneau studentii arabi si despre faptul ca acestia discutau in limba araba, pe care el nu o intelegea. Deputatul democrat a mai povestit ca, ulterior, a refuzat sa mai mearga la intalnirile cu ofiterul de Securitate si s-a mutat din camera respectiva. (Carmen EPURAN)
Sogor Csaba vorbea cu securistii despre Lazlo Tokes
Si senatorul UDMR Sogor Csaba a sustinut dupa audierea de la CNSAS ca nu a facut politie politica. Csaba a admis insa ca a dat trei declaratii la Securitate, una dintre ele referindu-se la pastorul Laszlo Tokes. Totodata, senatorul UDMR a mai spus ca una dintre cele trei declaratii, cea in limba maghiara, lipseste din dosar. Parlamentarul Uniunii a explicat ca organele de Securitate l-au interogat de sase ori, subiectul comun al discutiilor fiind pastorul Laszlo Tokes. In declaratia scrisa pe care a dat-o despre Tokes, Csaba le-a povestiti ziaristilor ca a cuprins conversatiile pe care le avea cu pastorul. Potrivit senatorului, securistii se interesau si daca Tokes, impreuna cu el, unelteau ceva impotriva statului socialist si impotriva Bisericii.Sogor Csaba a mai povestit ca a trebuit sa declare Securitatii ca nu va mai complota "nici cu Tokes, nici cu altii" impotriva statului si a Bisericii. Cea de-a treia declaratie, despre care a vorbit udemeristul si care lipseste de la dosar, era de fapt o scrisoare deschisa pe care Sogor a adresat-o lui Nicolae Ceausescu, de sustinere a pastorului Laszlo Tokes. Si deputatul PRM Vladimir Farsirodu, care apare pe lista celor 29 de politicieni ca avand dosar de urmarit, s-a prezentat ieri la CNSAS dar acesta a refuzat sa le spuna ziaristilor motivul vizitei sale la Consiliu. (C.E.)
PSD s-ar lepada de informatori
Reprezentantii PSD care au facut politie politica vor fi exclusi din partid. Seful pesedistilor Mircea Geoana a declarat ieri, dupa sedinta conducerii partidului, ca toti membrii care vor primi din partea CNSAS un verdict ca au colaborat cu fosta Securitate vor fi exclusi automat. Daca in cazul celor dovediti ca au facut politie politica, Geoana a prezentat o pozitie ferma, in cazul celor care au semnat un angajament sau au dat note informative, liderul PSD a ocolit strategic raspunsul. A turuit in schimb ca singura instanta care poate da un verdict referitor la colaborarea cu fosta Securitate este CNSAS. "Eu astept verdictul CNSAS. (...) In celelalte situatii (cele in care CNSAS nu va da un verdict de politie politica n.r.) vom analiza fiecare situatie in parte", a spus Geoana. Presedintele PSD a mai apreciat ca, in cazul majoritatii demnitarilor, acestia au semnat o declaratie pe proprie raspundere, la preluarea mandatului, conform careia nu au colaborat cu fosta Securitate. Dupa cum a subliniat pesedistul, cei care eventual vor fi dovediti de CNSAS ca au fost colaboratori ai Securitatii nu doar ca ar trebui sa isi piarda mandatul, dar sunt pasibili de a cadea sub incidenta legii penale. "Nu cred ca este cazul sa punem intrebari retorice in BPN, sunt convins ca la nivelul conducerii PSD nu sunt astfel de cazuri (de colaborare cu fosta Securitate - n.r.)", a sustinut Geoana, convins de faptul ca in conducerea partidului sunt doar "oameni seriosi, oameni impecabili din punct de vedere moral".
Deconspirarile mascheaza fuga lui Hayssam
Pe de alta parte, Geoana a evitat si un raspuns ferm asupra intrebarii daca PSD este de acord cu propunerea ca din textul legii privind deconspirarea fostei Securitati sa fie eliminata sintagma "ca politie politica". "Sunt pentru o clarificare a acestui subiect (a colaborarii cu Securitatea ca politie politica- n.r.), dar nu putem generaliza. Sunt rezervat pe aceste propuneri in ceea ce priveste sinceritatea lor. Este clar ca suntem intr-o logica de lupta politica, care se foloseste sub pretextul pentru a regla conturi", a spus Mircea Geoana despre deconspirarea politicienilor.
Referindu-se la acest fenomen, pesedistul a comentat ca acesta "are in principal un caracter politic intern". "Este o incercare a presedintelui Traian Basescu de a masca plecarea rusinoasa din tara a lui Omar Hayssam, este o continuare a luptei dintre palate, o razboiala de politica interna, (...) un fenomen manipulat politic, in principal de Traian Basescu si de PNL-ul condus de Calin Popescu Tariceanu", a adaugat Geoana.
Geoana: "Nu am semnat nimic!"
Liderul pesedist a mai spus ca nu a semnat nici un angajament cu fosta Securitate. "Nu numai ca nu am semnat nimic nici cu fosta Securitate, nici cu orice alta structura, dar nu am avut niciodata nici un fel de legatura cu serviciile", a declarat Mircea Geoana. Referindu-se la informatiile aparute in ultima vreme, privind asa-zisa relatie a sa cu Securitatea, Geoana a spus ca acestea "reprezinta manipulari de presa". (V.D.)
Terinte a "dezamorsat" un complot
Chemat si el ieri la CNSAS, pentru niste lamuriri, senatorul PC Radu Terinte a sustinut ca a dat declaratii la Securitate referitoare la un complot al unor studenti teroristi arabi, "pe care ii interesa" asasinarea pe presedintelui egiptean Anwar El Sadaf. Terinte a precizat ca Securitatea avea informatii referitoare la faptul ca studentii rebeli ar fi facut parte dintr-o organizatie terorista si ar fi pus la cale un complot privind asasinarea presedintelui egiptean. In acelasi timp, senatorul PC a incercat sa convinga pe toata lumea ca dosarul sau de la CNSAS nu contine decat "o simpla mentionare a numelui" sau, fara nimic altceva, o singura fisa in care este pomenit numele sau. Conservatorul a sustinut ca nu mai tine minte sa fi semnat un angajament cu Securitatea si a promis ca, in cazul in care Colegiul CNSAS va decide ca a facut politie politica, va contesta acest verdict. (C.E.)
CNSAS s-a razgandit
Votul deschis e mai sanatos
Colegiul CNSAS a decis ieri sa revina la votul deschis cu posibilitate de abtinere, dupa ce saptamana trecuta hotarase ca membrii CNSAS sa se exprime prin vot secret, "da" sau "nu", fara posibilitatea de a se abtine. Cazimir Ionescu, membru al Colegiului CNSAS, a explicat ca pentru instituirea votului secret ar fi trebuit sa se astepte modificarea de catre Parlament a Legii de functionare a Consiliului. "Este mai sanatos asa, cu vot deschis. Sa isi asume fiecare ce spune", a comentat si Mircea Dinescu. Eliminarea abtinerilor in luarea deciziilor in cadrul CNSAS a fost ceruta, la inceputul saptamanii trecute, de Constantin Ticu Dumitrescu, care a reclamat faptul ca acestea viciaza verdictele. "A vota prin abtinere este un mod de a fugi de raspundere", spunea Ticu Dumitrescu. (C.E.)
Macovei cere demisia judecatoarei Bejinaru
Ministrul Justitiei, Monica Macovei sustine ca judecatoarea Florica Bejinaru ar trebui sa-si dea demisia din Consiliul Superior al Magistraturii, intrucat este o problema de moralitate. "Punctul meu de vedere este constant de foarte mult timp. Rezulta din aceste documente de la CNSAS ca judecatoarea Bejinaru a colaborat cu Securitatea, a primit si bani, are si angajament. Decizia CNSAS mi se pare irelevanta sub aspectul imaginii CSM. Pentru imaginea CSM si pentru credibilitatea acestei institutii, este absolut necesara aceasta demisie", a declarat ministrul Justitiei. Monica Macovei a adaugat ca in cazul in care Florica Bejinaru nu demisioneaza, "demonstreaza ca nu a inteles ce este reforma Jusititiei, ca nu a inteles ce inseamna credibilitate, ca nu-i pasa de interesul public". "Ar trebui ca ceilalti membri ai CSM, colegii ei, sa discute cu ea. Pana acum au protejat-o si au spus sa nu-si dea demisia, dar poate isi schimba aceasta atitudine", a mai spus Monica Macovei.
Incoltita si de AMR
Cazul Floricai Bejinaru a fost luat in discutie ieri in plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), Viorica Costiniu, a declarat ca Bejinaru "a omis o apartenenta si o colaborare cu Securitatea, atunci cand a candidat pentru functia de membru CSM". "Daca nu se va retrage, atunci la Conferinta nationala a magistratilor AMR va actiona pentru declansarea procedurilor de inlaturare din functie a Floricai Bejinaru", i-a avertizat pe membrii plenului CSM Viorica Costiniu. Ca masura "represiva" fata de o posibila pasivitate a CSM in cazul Bejinaru, Costiniu a anuntat ca "votul acestui membru CSM nu va fi acceptat in acele decizii care se refera la cariera si moralitatea magistratilor". Mai mult, Costiniu a precizat ca votul lui Bejinaru, ca membru al Consiliului, va fi contestat in instanta daca CSM nu va interveni pentru rezolvarea crizei de imagine si de credibilitatea prin care trece din cauza acestui colaborator cu Securitatea care refuza sa-si dea demisia. In schimb, judecatoarea Bejinaru a precizat ca nu isi va da demisia. "Nu am candidat in Consiliul Superior al Magistraturii pe listele SoJust sau ale AMR", a declarat aceasta.
CSM va lua o decizie in cazul Floricai Bejinaru saptamana viitoare, atunci cand sesizarea AMR va fi conexata cu o cerere similara a ONG-ului SoJust. (S.A.,G.T.)
Scutaru: "PD sa renunte la securisti"
Deputatul PNL George Scutaru a sustinut ieri ca PD ar trebui sa decida in forurile interne ale partidului inlocuirea din institutiile statului a reprezentantilor care au fost ofiteri de Securitate, pentru ca, in caz contrar, este afectata credibilitatea Aliantei PNL-PD. "Nu putem vorbi de reformarea clasei politice, ca proiect politic al Aliantei PNL-PD, atata timp cat PD continua sa-si protejeze oamenii care au lucrat cu Securitatea. Declaratiile unor lideri PD, conform carora exista securisti buni si securisti rai, sunt ridicole", a precizat Scutaru, citat de Mediafax. Potrivit lui Scutaru, PNL i-a solicitat PD, in cadrul Aliantei, sa renunte la oamenii care au colaborat cu Securitatea. "Daca PD nu intelege sa se dispenseze de serviciile unor oameni acre au lucrat cu Securitatea, problema trebuie ridicata la nivelul Aliantei pentru ca PD trebuie sa demonstreze ca, alaturi de PNL, isi asuma nu numai proiectele de viitor, ci si modul in care ne raportam la trecut. Aici, nu este vorba numai de credibilitatea PD, ci si de a Aliantei din care acest partid face parte", a adaugat deputatul PNL. (R.G.)
Ministrul Zolt Nagy
UDMR face curatenie dupa pronuntarea verdictelor CNSAS
Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, udemeristul Zolt Nagy, a declarat ieri ca toti reprezentantii UDMR care vor fi dovediti de CNSAS ca au facut politie politica sau au colaborat cu fosta Securitate, vor fi nevoiti sa renunte la functiile pe care le detin. "Acest proces de deconspirare nu este inca finalizat, nu s-a dat niciun verdict in cazul reprezentantilor UDMR aflati in vizorul CNSAS. Dosarele urmeaza sa fie analizate. Vom astepta decizia CNSAS, iar in cazul in care se va dovedi ca vreun membru UDMR a facut politie politica sau a colaborat cu Securitatea, acesta va fi nevoit sa renunte la functie", ne-a declarat ministrul Zolt Nagy. Acesta a mai spus ca partidul va actiona consecvent dupa pronuntarea verdictelor CNSAS, dand ca exemplu retragerea lui Francisc Baranyi, in 1998, din functia de ministru al Sanatatii, dupa ce au aparut anumite suspiciuni ca acesta ar fi colaborat cu Securitatea. "Chiar daca Baranyi a castigat procesul cu CNSAS, a ramas fara functie", a comentat Nagy. Pe de alta parte, ministrul a criticat "modul de expunere a procesului deconspirarii", "confuzia indusa opiniei publice de punerea in aceeasi oala a turnatorilor si a victimelor Securitatii". "Urmariti si urmaritori, victime si calai, inamicii fostului sistem si cei care asigurau buna lui functionare sunt acum pusi in aceeasi oala, fara sa se faca o distinctie clara", a comentat reprezentatul UDMR.
Pentru clarificarea acestei situatii, Nagy a facut un apel la CNSAS, "sa actioneze mai ferm si sa dea verdicte mai clare". (V.D.)
Tariceanu vrea dosarele pe net
Premierul Calin Popescu Tariceanu a sustinut recent, intr-o emisiune televiziata, ca dosarele fostei Securitati ar trebui puse la dispozitia publicului, chiar si pe internet.
Seful Executivului a pledat pentru modelul german potrivit caruia toate dosarele fostei Securitati sa fie puse la dispozitia publicului. "Eu cred ca trebuie sa procedam asa cum s-a intamplat si in Germania, si anume, aceste dosare sa fie puse la dispozitia publicului, fiecare sa-si poata cauta propriul dosar, sa aiba acces la el, pentru ca asta este demersul esential si fiecare sa vada ceea ce i s-a intamplat in perioada respectiva", a spus Tariceanu. El a pledat pentru vot realmente deschis in cadrul CNSAS si pentru sefia Colegiului in mainile unei singure persoane. "Vot deschis sau asa cum s-a intamplat in alte tari unde structura similara CNSAS este condusa de o singura persoana, iar haideti sa spunem, analiza si decizia referitoare la un dosar nu sunt facute de membrii Colegiului, ci de echipa tehnica. In final, cel care isi asuma semnatura este presedintele Colegiului si care are intreaga responsabilitate, si care este o responsabilitate individuala, nu difuza, datorata votului secret, la nivelul intregului Colegiu", a sustinut premierul Tariceanu.
El a insistat ca Ordonanta de modificare a Legii Ticu, aflata in Parlament, va putea fi modificata in acest sens. In replica, liberalul Cristian Boureanu i-a solicitat premierului sa fie primul care sa ceara de la CNSAS propriul dosar si sa-l puna la dispozitia publicului. (R.G.)
Aleodor Francu zice ca n-a colaborat
Seful Cancelariei primului- ministru, Aleodor Francu, a sustinut ieri ca nu a fost informator al Securitatii, iar singurul contact pe care l-a avut cu aceasta structura a fost in 1986, cand a dat doua informari tehnice despre un castel de echilibru de la Maneciu. "Singurul contact pe care l-am avut cu Securitatea a fost, cred, prin 1986. Atunci, eu si sotia eram diriginti de santier la un obiectiv energetic. In timpul constructiei, un turn de echilibru a avut ceva probleme si Securitatea a considerat ca este vorba de o mana criminala. A trebuit sa dau doua informari tehnice, prin care sa arat ca alunecarile de teren din zona au afectat constructia, si nu a fost un act de sabotaj, altfel intrau niste oameni nevinovati in puscarie", a spus Francu, pentru Mediafax. Seful Cancelariei primului-ministru a explicat ca nici nu si-a pus atunci problema sa refuze intocmirea respectivelor rapoarte tehnice, pentru ca putea fi bagat si el in inchisoare. (D.I.)