"TimeOut Bucuresti", nr. 11, 21 iul.-3 aug. 2006, redactor-sef: Anca Ionita, 82 pagini, 2,9 lei, editat de Ancor Publishing
Editia de Bucuresti a revistei "TimeOut" face parte, alaturi de celelalte 15 editii (din Londra, Istanbul, Mumbai
"TimeOut Bucuresti", nr. 11, 21 iul.-3 aug. 2006, redactor-sef: Anca Ionita, 82 pagini, 2,9 lei, editat de Ancor Publishing
Editia de Bucuresti a revistei "TimeOut" face parte, alaturi de celelalte 15 editii (din Londra, Istanbul, Mumbai, Beijing... ), din "Time Out Magazine Ltd", un concern care editeaza ghiduri de petrecere a "timpului liber" in capitalele lumii; cu aceasta formula a reprezentantei ne mai intalnim, de exemplu, la "National Geographic", unde editia romana se integreaza intr-o afacere asemanatoare. Pe de alta parte, formatul A4 presupune o alta abordare a pietei decat mai micile ghiduri (format A5, cu distributie gratuita) "B24 Fun" sau "Sapte seri", bazata pe reportaje, istorie culturala locala si, mai ales, numar tematic. Acum: festivalurile si concertele pe "harta evenimentelor de vacanta"; raspund prezent: Benicassim, Sziget, Nice Jazz Festival, La Tomatina, Pizza Fest, Napoli, Brecht Fest, Les Nuits de Fourviere, Lyon, plus multe altele. Pentru fiecare sectiune a revistei (teatru, dans, carte, muzica - rock, pop si jazz - clasica si opera, copii, gay&lesbian, arte, sport), sub titulatura de colaborator, este chemata vocea unui specialist: Berti Barbera, Iulian Vrabete, Ioan Gyuri Pascu, Adrian Majuru sau, in alte numere: Ion Vianu, Matei Calinescu, Cristina Rusiecki. Nu lipsesc rubrici din care alte reviste si-au facut un obiectiv ("Re: publik", suplimentele de weekend ale cotidienelor): recomandari TV, radio, DVD, restaurante si terase cu specific, expozitii. In tot cazul, un Bucuresti mai putin prafuit se afla in "TimeOut", plin de locuri incantatoare, o capitala a proiectelor culturale, verde si activa, un oras in plina transformare (recunoastere a trecutului), pe care redactorii revistei il observa atent, de la cele mai noi experimente teatrale (regizorale), pana la fapte cotidiene si estivale, precum plaja pe acoperisuri sau "studiul" barei de batut covoare.
"Gazeta de rezerva", an I, nr. 1, 15 iulie 2006, sub egida Industriilor Caricaturii Ion Barbu SRL, editata de Societatea Culturala Conditia Romana, 28 pagini, pret: nepretuit
Intr-adevar, socotind dupa calitatea artistica a celor invitati sa participe la proiectul Periferia Culturala Europeana 2006, desfasurat in iulie la Petrila sub ingrijirea lui Ion Barbu (rezident al urbei), s-ar putea spune ca pretul acestei "Gazete" ilustratoare a evenimentului este "nepretuit", luand deopotriva in considerare si tentatia autodeprecierii, autoironiei, specifice unui anumit statut auctorial. Dintre participanti: Petre Stoica, Serban Foarta, Radu Pavel Gheo, Emil Brumaru, Nightlosers, Einuiea.
Ce este Petrila? O mica gaura abandonata, specifica Vaii Jiului, din care au iesit nume mari (de la Miron Cozma la ID Sirbu!), care a atras atentia calatorilor-artisti (Geo Bogza, Jules Verne), dar care, acum, se afla sub administrarea culturala a lui Ion Barbu, prin ceea ce s-ar putea numi "street art", de pilda, citate sau versuri din autori clasici (Lucian Blaga, Marin Sorescu, Cristian Popescu) si contemporani (Ion Muresan, Andrei Bodiu, Dan Verona) scrise cu spray-ul pe cladirile aflate in (semi)paragina. Acesta este, de altminteri, si subiectul "Antologiei poeziei romanesti la zid" a lui Ion Barbu. In acelasi domeniu al realitatii concurate de imaginar prin colaj foto se afla si pancartele sau firmele petrilene pe care se citesc logo-uri de felul: "Ne place Brahms!" (langa indicatorul rutier de intrare in localitate), "Loc de Buna Ziua", "Cititi zilnic Le Matineata", "Domnul a dat, domnii au luat" (langa o biserica); la acestea se adauga desene si grafitti pe case si cladiri abandonate din orasul fantomelor, pentru care artistul a avut de infruntat sensibilitatea edililor ce "curatau" periodic zidurile de astfel de (re)produceri. Razboi castigat de artistul de guerrila Ion Barbu, care a organizat acum o doua manifestare Petrila (dupa cea de anul trecut).
Titlul publicatiei-program, calchiat dupa denumirea barbiana "Petrila - oras de rezerva", arata cum o existenta "de rezerva" devine una foarte importanta prin raport cu locurile (orasele) care nu mai au artisti / trupe de rezerva; pe de alta parte, formatul publicatiei este realizat de Mihaela Schiopu dupa cel al "Romaniei literare". Un comando, un loc de unde se lanseaza noi carti, o Capitala (de rezerva, evident) a Vaii Jiului: "Petrila Unter Alles!" (de Ion Barbu), "Frumosul din Petrila adormita" (I. D. Sirbu), "Lupeni '77. Sfanta Varvara vs. tanti Varvara" (Mihai Barbu si Marian Boboc).


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.