Cu aproape sase luni inainte de a se integra in Uniunea Europeana, Romania a ajuns tara furtului intelectual. ZIUA incearca, in continuare, sa radiografieze fenomenul coruptiei universitare si academice prin prezentarea unor incredibile cazuri de
Cu aproape sase luni inainte de a se integra in Uniunea Europeana, Romania a ajuns tara furtului intelectual. ZIUA incearca, in continuare, sa radiografieze fenomenul coruptiei universitare si academice prin prezentarea unor incredibile cazuri de plagiat, unice probabil in spatiul occidental. Hora postcomunista a plagiatorilor din invatamantul universitar de stat si privat cuprinde academicieni, demnitari (parlamentari, secretari de stat), rectori, decani, sefi de catedra, profesori, conferentiari, medici, teologi, conducatori de doctorate, doctoranzi, magistrati, avocati etc. Am selectat astfel de cazuri descoperite prin investigatii jurnalistice proprii sau semnalate de anumiti universitari.
Pana in prezent, presa centrala a reusit sa aduca in atentia opiniei publice doar un singur nume rasunator, cel al lui Mircea Beuran, fostul ministru PSD al Sanatatii. Pentru a promova fraudulos, Beuran si-a depus la dosarul profesional de universitar niste ghiduri medicale (numite "carti"), copiate, la virgula, din literatura americana si franceza de specialitate, dar considerate "opera originala" in fata comisiei ministeriale. Beneficiind la vremea scandalului de protectia politica a PSD, Beuran a scapat de orice fel de sanctiune, obtinand si titlul de profesor, fapt considerat un precedent periculos pentru deontologia academica din Romania.
Escrocheria academica (teze de doctorat realizate prin plagiat si compilatii), sarlatania stiintifica (inmultirea tratatelor de specialitate prin plagiat, autoplagiat si falsificare de date stiintifice) si mediocritatea savanta sunt dimensiunile acestui fenomen.
Romania a ramas, si dupa raportul de tara din mai a.c., cu aceleasi stegulete de alarma si la capitolul "respectarea dreptului de proprietate intelectuala". In spatiul UE, furtul intelectual se pedepseste drastic, atat prin legile penale si civile (ca delicte), cat si de comunitatea universitara si academica. In Romania, insa, chiar si in prag de integrare europeana, plagiatorii continua sa isi pastreze imunitatea (profesionala, penala etc.) si sa polueze cu impostura lor mediul universitar si academic. Intors recent de la Bruxelles, presedintele Basescu a avertizat asupra incalcarii drepturilor de proprietate intelectuala, presat fiind de oficialii europeni, sesizati in ultimii ani de Asociatia Europeana a Cadrelor Didactice din Romania (for UE, cu reprezentanti in Parlamentul European).
Secretar de stat denuntat
Un grup de medici chirurgi cardiologi (universitari, specialisti), printre care dr. Mihai Alexandru Cornea, dr. Bogdan Rotareasa s.a. au denuntat la Ministerul Educatiei si Cercetarii plagiatul comis de Vlad Anton Iliescu, secretar de stat pentru integrare europeana in Ministerul Sanatatii (Partidul Conservator), ajuns conferentiar prin furt intelectual la UMF Carol Davila Bucuresti. Desi a trecut mai bine de un an de la sesizarea plagiatului, Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Sanatatii refuza luarea masurilor legale. Actuala functie politica a fostului medic din Podu Turcului (propulsat de regimul comunist la Spitalul Fundeni) constituie un scut pentru acest personaj cu o cariera didactica mai mult decat dubioasa. Redam mai jos fragmente din acest document, transmis si Asociatiei Europene a Cadrelor Didactice de la Bruxelles: "(...) Ascensiunea profesionala a lui Vlad Iliescu este marcata de un lung sir de abuzuri, trafic de influenta, exploatare la maximum de conjuncturi politice favorabile, prin care acesta a ocolit caile normale de formare a unui specialist in chirurgia cardiaca. (...) La inceputul anului 2005, dr. Vlad Iliescu a devenit rapid membru al PC si secretar de stat la MS. (...) In acest timp, probabil fara nici o legatura cu pozitia sa guvernamentala, s-a scos la concurs un anumit post de conferentiar la UMF Bucuresti. (...) La dosar era obligatorie depunerea unei carti la care autorul trebuia sa fie prim autor. In ultimele zile ale concursului, a prezentat comisiei un exemplar din cartea cu titlul <<Metode alternative de revascularizare chirurgicala a membrelor inferioare>> avandu-i ca autori pe Anton Vlad Iliescu, Yves Glock si Lucian Dorobantu, editura UMF Bucuresti, aprilie 2005. Aceasta carte insa il descalifica total pe asa-zisul autor, fiind un plagiat grosolan. Este, de fapt, traducerea exacta, la virgula, cu reluarea in intregime a desenelor, schemelor si indicilor bibliografici, a cartii intitulate <<Les pontages extra-anatomique destines aux membres inferieurs>> publicata in Spania de Yves Glock, Jesus Herreros si Julio Suarez la editura Cientifico medica, Barcelona, 1991. Dr. Vlad Iliescu plagiaza, fara sa se osteneasca sa modifice macar aranjarea in pagina, o carte aparuta cu 14 ani in urma (...) si decade intr-o impostura care il aduce in vecinatatea sferei penale. (...) Consideram ca se impune retragerea titlului de conferentiar din numeroase motive: (...) a sustinut prezentul exemen din pozitia de secretar de stat din partea Partidului Conservator". Acuzatiile de plagiat au fost respinse de Vlad Iliescu, care - in calitate de secretar de stat - a negat evidenta faptelor sale, constatate si imputate de presedintele AECD-Romania.
Academicianul "Harrison-ist"
Academicianul medic Constantin Popa, sef de clinica universitara, titularul catedrei de Neurologie de la UMF Bucuresti, a fost acuzat de plagiat in primavara acestui an, cand a vrut sa candideze pentru functia de vicepresedinte al Academiei Romane. Calitatea de plagiator i-a fost insa descoperita inca din anii 2003-2004, cand candidatii la examenul de rezidentiat aveau de studiat tratatul de "Neurologie" elaborat si semnat de prof.univ.dr. Constantin Popa, aparut in anul 1997, la editura National. Dupa ce s-a schimbat bibliografia oficiala a rezidentiatului, a fost obligatorie studierea celebrului tratat "Harrison's Principles of Medicine" (editiile-serie din 1987, 1994, 1997). Multi rezidenti au constatat ca in cartea lui Popa apar capitole sau subcapitole de "neurologie" traduse din tratatul "Harrison's" si preluate ca atare fara nici un fel de ghilimele sau indici de citare, stabiliti de normele nationale si internationale de redactare a lucrarilor stiintifice. Scandalul declansat in interiorul Academiei Romane (tinut oarecum secret fata de mass-media) a avut efectul scontat de cei care au sesizat existenta acestui furt intelectual cu grave conotatii internationale. Harrison-istul C. Popa nu a mai ajuns vicepresedintele Academiei, dar a ramas in continuare academician cu reputatia unui om de stiinta si profesor universitar onorabil. Mai mult, abandonand simpatiile PSD-iste, care au marcat multi ani Academia de Stiinte Medicale (for condus acum de un fost parlamentar PSD, acad. Laurentiu M. Popescu), acad. C. Popa s-a bagat pe sub pielea Aliantei DA, ajungand seful echipei de medici prezidentiali care au gestionat in Romania criza de sanatate, cauzata lui Traian Basescu de afectiunea coloanei vertebrale.
Furt din opera unui docent
Cum se poate fura opera stiintifica, originala, valoroasa, recunoscuta si pe plan international, a unui profesor doctor docent? Simplu. Preiei continutul tratatului intitulat "Geniul genetic si ameliorarea plantelor", elaborat de reputatul genetician prof. dr. doc. Teofil Craciun de la Universitatea Agronomica din Bucuresti (Editura Ceres, 1987) si-l publici sub forma unui "Curs de inginerie genica si celulara", in anul 1993, cu o coperta "stiintifica" schimbata total. Exact asta a facut numitul conf. dr. Nicolae Ion, rectorul unei dubioase institutii de invatamant superior particular, intitulata (pompos si pleonastic) "Academia Universitara Atheneum". Multi ani, aceasta "Academie", prin dubioasa "Facultate de Stiinte Horticole si Bioinginerie" a scos pe banda rulanta licentiati, oferind diplome universitare oricarui individ care isi platea taxele piperate de scolarizare, stabilite de asa-zisul rector Nicolae Ion, devenit in urma acestei afaceri un prosper cadru didactic de tranzitie. Furtul intelectual i-a fost semnalat profesorului doctor docent de catre colegii de breasla, care i-au prezentat un exemplar al plagiatului. La o analiza atenta, prof. dr. doc. T. Craciun a descoperit un fapt stupefiant. Cartea lui Nicolae Ion fusese realizata prin plagierea mai multor capitole din cele trei tratate de genetica, editate de reputatul profesor Craciun, adica prin insusirea frauduloasa a intregii opere stiintifice create de acest doctor docent. Pentru a-si masca escrocheria, asa-zisul rector Nicolae Ion a semnat pe coperta plagiatului si cu numele profesorului Craciun, pentru a se mima co-autoratul. Realmente, aceasta hotie l-a scos din sarite pe reputatul genetician care declara ca toate demersurile sale (plangeri, memorii, sesizari etc), facute la autoritatile abilitate pentru sanctionarea (cel putin profesionala) a lui Nicolae Ion, au ramas fara efect.
Cazul Fuerea
Seful catedrei de "Drept comunitar european" de la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, prof. dr. Augustin Fuerea, a ajuns conducator de doctorate pentru multi magistrati, avocati si politisti, fiind chiar dascal la Institutul National de Magistratura. Este autorul unor tratate copiate en-gros din literatura de specialitate aparuta in spatiul UE, sub semnatura unor renumiti teoreticieni (din Franta, in special). Pentru a-si construi opera stiintifica de conferentiar, de pilda, Fuerea a publicat (in calitate de lector universitar) tratatul intitulat "Drept institutional comunitar european", la Editura Actami, in anul 1996. Pentru a da greutate lucrarii, pe coperta a fost trecut si numele acad. prof. dr. doc. Ion P. Filipescu. Numai ca smecheria nu a tinut in fata acelor profesori universitari familiarizati cu literatura europeana din acest domeniu. Capitole sau pagini intregi au fost preluate de Fuerea, fara ghilimele sau indici bibliografici, dintr-un celebrul tratat , "Droit communautaire general", scris de francezul Guy Isaac, profesor la Universitatea din Toulouse (editura Masson, 1993). Dar a copiat la repezeala, masacrand pur si simplu datele tehnice referitoare la anumite legi din anumite state europene (la pag. 56 a plagiatului, de exemplu, o lege importanta din Germania, din 27.07.1957, este trecuta ca apartinand Italiei - factor de inducere in eroare pentru specialistii interesati de aceste surse unice). Mai mult decat stupefiant, acest plagiat, cu erori grave de copiere a datelor tehnice, i-a fost premiat de Academia Romana (editia 1996) si de Uniunea Juristilor din Romania (editia 2000), semn clar ca nimeni in Romania postcomunista nu mai poate stopa furtul intelectual.
Pentru a obtine titlul de profesor universitar, Augustin Fuerea a publicat, ca unic autor, in calitate de conferentiar, tratatul "Drept comunitar european. Partea generala", in anul 2003, la editura All Beck. Documentarea lucrarii, anuntata in pagina de garda, apartine asist.univ drd. Roxana Mariana Popescu si prep. univ. drd. Mihaela Augustina Dumitrascu, fiica lui Augustin Fuerea. Cartea este un plagiat grosolan, vizibil chiar de la prima rasfoire, dupa tratatul "Droit institutionnel de L'Union Europeenne", publicat de Jean Paul Jacque (in 2001, la editura Dalloz), reputatul profesor francez, director al serviciului Juridic din cadrul Consiliului European. La repezeala, pentru a ajunge profesor, copiatorii lui Fuerea au ... plagiat cu greseli. Adica au copiat gresit nume proprii de experti si autori precum Pamlisani (in loc de Palmisani - pag. 179), Crispoltini (in loc de Crispoltoni - pag.146), Geldenann (in loc de Gelderman - pag. 106), Chocho (in loc de Choho - pag. 139) etc. Au fost pociti, in cadrul operatiunii de plagiat, si indici tehnici sau bibliografici, referitori la numarul si datarea unor decizii si rezolutii ale unor instante europene (CEDO, etc), fapt ce duce la imposibilitatea cercetarii acelor documente de catre specialistii pacaliti de Fuerea. La pag. 160 a plagiatului, in loc de hotararea CEDO cu "Rec. 1219" apare copiat "pag. 1219". Nimic de mirare: cand copiezi in nestire tratate straine, cu gandul pervers de a comite furt intelectual, este imposibil sa nu pocesti nume proprii si date tehnice pe care nu le-ai consultat niciodata ca pretins expert in drept comunitar. Surprinde la profesorul Fuerea si numarul mare de norme didactice, detinute prin cumul la diverse universitati de stat sau particulare.
Frauda procurorului
Procurorul general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, Elisabeta Dragut, a fost denuntata, in fata plenului CSM, in luna martie a.c. de catre un magistrat doljean (Valerica Mirea), ca este autorul unui plagiat, descoperit de doi juristi clujeni si confirmat de revista "Dreptul" (nr. 2/2006). Redactia acestei reviste a publicat semnalul dat de conf. dr Florin Streteanu si lector dr. Radu Chirita de la Facultatea de Drept din Cluj, prin care se dezvaluia faptul ca procurorul Elisabeta Dragut le-a furat un articol de specialitate, pe care l-a publicat tot in revista Dreptul (nr. 12/2005). Titlul dat articolului plagiat ("copiat grosolan, fara cel mai elementar simt deontologic") de catre procurorul Elisabeta Dragut a fost "Sanctiunile aplicate persoanei juridice in lumina noului Cod penal". Prin urmare, tocmai cel care teoretiza sanctiunile din Codul penal savarsea, cu sange rece, furt intelectual dintr-o importanta revista a juristilor romani. Cei doi universitari clujeni atentioneaza, cu ironie, dar si cu amaraciunea unor juristi cu opera jefuita de un procuror de Curte de apel, ca "autoarea Elisabeta Dragut are si idei originale, fiindca nu de putine ori frazele copiate sunt introduse de verbul <<apreciem>>". Tot in fata plenului CSM procurorii doljeni Valerica Mirea si Costel Niculeanu, au demonstrat, cu inscrisuri si marturii, proasta reputatie a Elisabetei Dragut, ca magistrat, dezvaluind grave abuzuri de putere comise de acest procuror general adjunct pentru a-si pastra functia sau pentru a ocupa, prin concurs trucat, postul de sef al PCA Craiova.
Mafia doctoratelor
Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti (FTOB) a declansat, in februarie a.c., in mare taina, procedura de retragere a titlului de doctor acordat, in 2005, de catre Facultatea Ovidius, directorului Seminarului teologic ortodox din Curtea de Arges, pr.prof. Dumitru Radu. Un referent bucurestean, numit de MEdC prin adresa nr.25077/2006, pentru analizarea acestei teze de doctorat, constata furtul intelectual: "Mai multe capitole ale tezei de doctorat, sustinuta de pr. Radu Dumitru, in 2005, coincid aproape exact cu unele capitole ale tezei de doctorat elaborata de pr.lect. Dumitru Pintea de la FTOB in 1999. (...) Autorul a copiat anumite lucrari teologice sau a plagiat fara sa-si dea seama de gravitatea acestui fapt si fara a fi corectat de pr. prof. dr. Constantin Cornitescu, conducatorul stiintific al acestei teze de doctorat (C. Cornitescu a fost implicat, ca decan, la Bucuresti, in scandalul coruptiei de la FTOB, intre 1997-1998, fapt semnalat de ziarul Ziua la vremea respectiva, cand MEN si PF Teoctist au confirmat dezvaluirile presei ce vizau mafia doctoratelor si masluirea mediilor de admitere pentru aproape o suta de candidati - n.n., S.A.). De altfel, coordonatorul stiintific este profesor la Studiul Noului Testament, iar pr. Dumitru Radu a prezentat aceasta teza la disciplina Teologie Dogmatica. (...) Desi autorul a indicat o bibliografie la sfarsitul lucrarii, totusi el nu a folosit decat partial unele lucrari indicate in acea bibliografie (este un fals intelectual tipic pentru cei promovati de mafia doctoratelor - n.n.). Autorul a reprodus foarte multe texte din lucrarea pr.prof.univ.dr. Dumitru Radu, care este unchiul doctorandului Dumitru Radu". De acest teolog profesor Dumitru Radu ne amintim tot din ZIUA (editia 5 iunie a.c.), unde am dezvaluit, dintr-un dosar penal de coruptie universitara (solutionat de Judecatoria Sector 3), ca din "distribuitor de materiale", in anii '50, la tipografia Patriarhiei BOR, a ajuns profesor de morala, decan si rector al Institutului Teologic Bucuresti. Fostul lector suplinitor a ajuns chiar si conducator de doctorate, el insusi fiind autorul unei teze de doctorat marcata de cumplite agramatisme, constatate ca atare de instanta. Din comisia de doctorat au facut parte pr.prof.dr. Dumitru Popescu (membru corespondent al Academiei, implicat si el in mafia doctoratelor agramate si plagiate, potrivit unui alt dosar de coruptie universitara, solutionat de instante, autor de lucrari agramate si autoplagiate), pr.prof.dr. Emilian Cornitescu (prefatator de lucrari plagiate la Universitatea Bucuresti, fapt confirmat de Senatul institutiei si dezvaluit de ZIUA, in 1999).
Autoplagiatul
Decanul Facultatii de teologie Ortodoxa de la Universitatea Pitesti, prof.dr. Ion Popescu, este autorul unei teze de doctorat, sustinuta in anul 1994, in care a practicat cu succes autoplagiatul. Ce este autoplagiatul? Operatiunea de a-ti inmulti paginile unei lucrari subtirele, care tradeaza superficialitatea si impotenta creatoare, dar iti este necesara pentru fabricarea, peste noapte, a operei stiintifice. Rasfoind teza depusa la FTOB, in original, se constata ca pagini intregi de la inceputul lucrarii, ca introducere, sunt transferate prin xerocopiere la sfarsit, drept concluzii. Ametit probabil de orgoliul universitarului promovat de mafia doctoratelor, Ion Popescu si-a mai obtinut un titlu doctoral in filosofie cu o lucrare marcata de noul limbaj de lemn al universitarilor ajunsi peste noapte decani. Tot la Universitatea Pitesti a fost denuntat, saptamana trecuta, in fata Senatului institutiei, lucrarea de doctorat obtinuta prin plagiat de conf.dr. Nicolae Chirlesan. Curajul denuntului public l-a avut prof.dr. Marioara Abrudean, care a indicat si sursa furtului intelectual. "Domnul universitar Chirlesan a plagiat chiar din teza de doctorat a Marioarei Abrudean, potrivit declaratiei probate cu inscrisurile fraudei de profesoara pornita sa declanseze procedura de retragere a titlului obtinut prin furt de colegul sau de facultate de la Pitesti.
Respins de pr. prof. Staniloae
Autoplagiatul (inmultirea paginilor unei lucrari prin repetarea unor file in diferite capitole) l-a ajutat sa promoveze in structurile academice (chiar) ale MEdC-CNATDU si pe diaconul prof.dr. Emilian Cornitescu. Personalitatea lui Em. Cornitescu devine importanta pentru istoria furtului intelectual postdecembrist deoarece, recent, a fost promovat intr-o comisie de specialitate a Consiliului National de Acreditare Titluri si Diplome Universitare (CNATDU), adica intr-o comisie de avizarea a conducatorilor de doctorate in domeniul Teologiei. Este o functie academica foarte importanta care nu se potriveste insa cu implicarea lui E.Cornitescu in mafia plagiatelor (fapt confirmat intr-un dosar de coruptie universitara solutionat de Judecatoria Sector 4, Judecatoria Sectorului 3 si Tribunalul Bucuresti), el insusi autor al unor lucrari agramate, publicate in Anuarul FTOB si denuntate ca atare de anumite cadre didactice din Bucuresti. Probele autoplagiatului le descoperim in tratatul sau, intitulat "Arheologie biblica", aparut chiar la Editura BOR, in anul 1994. Anumite fraze, din anumite pagini si capitole le regasim ... plagiate (copiate) in alte pagini si capitole, de exemplu textul din pag.39, reprodus ad litteram, la alta sectiune a cartii de la pag.56. Mai mult, pe langa faptul ca s-a inspirat masiv din celebrul tratat de specialitate al profesorului interbelic V. Tarnavski, compiland citate fara surse si ghilimele, dar cu deformari semantice, Em.Cornitescu dezinformeaza, oficializand date istorice si fapte biblice false, chiar aberante, in aceasta lucrare cu pretentii de lucrare savanta, buna de promovat pe linie universitara la FTOB. La pag.160, de exemplu, Cornitescu scrie: "Cel mai mare harem a fost pe vremea lui Solomon (III, Regi 12, 8): 700 de regine si 300 de concubine". Este usor de intuit ce derutati sunt studentii teologi care afla de la Cornitescu ca Solomon a avut 700 de regine! Cornitescu a copiat gresit din tratatul interbelic al lui V. Tarnavski, unde marele teolog consemneaza, la pag.271: "Se zice ca el (Solomon - n.n.) a avut 70 de sotii-printese si 300 de concubine". Descoperim, comparand autoplagiatul cu compilatii al lui Cornitescu, si bibliografii de sfarsit de capitol preluate en-gros din V. Tarnavski (pag.49, pag.50 etc). Ajuns, iata, in Comisia academica de atestare a conducatorilor de doctorate la MEdC, Em. Cornitescu pare a fi uitat ca in anul 1970 a fost respins la examenul de doctorat de catre o comisie condusa de parintele prof.dr. Dumitru Staniloae. A uitat si ca dupa moartea acestui mare teolog roman, s-a zbatut sa-si mascheze incompetenta, ajungand conducator de doctorate, desi a fost notat doar cu 8,52 de comisia doctorala. Dar avizeaza acum valoarea unor teologi cu doctorate obtinute cu note maxime.
Brosura 1979
Decaderea scolii romanesti de obstetrica si ginecologie poate fi vizualizata prin impostura unor cadre didactice universitare si prin consecinta acestui fapt: inmultirea cazurilor de mame insarcinate care au decedat in timpul nasterii pruncului, in urma unor acte de malpraxis chirurgical, niciodata recunoscut oficial sau sanctionat in vreun fel. Din multitudinea de cazuri ale unor chirurgi-universitari suspectati de impostura l-am ales pe cel al prof. dr. Ionel Ioanid, de la Clinica de specialitate a UMF Gr.T. Popa din Iasi. Pentru a ajunge conferentiar, Ionel Ioanid si-a confectionat rapid o brosura asezonata cu grafice, cu date statistice rezultate din cercetari stiintifice mai mult decat dubioase. Brosura a fost tiparita la editura Cantes, in anul 1998, avandu-i ca referenti pe universitarii UMF-isti Eusebiu Zbranca, Dragos Dragomir si Decebal Hudita. Continutul propriu-zis al asa-zisului tratat a fost realizat printr-un plagiat, usor de reperat de orice medic obstetrician care a studiat literatura de specialitate antedecembrista. Ionel Ioanid a copiat din tratatul (apreciat la vremea respectiva, cand sursele de documentare erau limitate de regimul comunist) intitulat "Amenoreea postabortum si postpartum", aparuta la Editura Medicala, in 1979, sub semnatura medicului-universitar Mihaela Georgian. Asadar, cu o lucrare veche de 20 de ani, un chirurg de la UMF Iasi, sub patronajul rectorului penal Carol Stanciu, in 1998, a reusit sa ajunga conferentiar si apoi profesor. Capitolul "Amenoreele uterine", de exemplu, a fost actualizat, dupa 20 de ani, doar prin plagiere combinata cu compilatii fara citarea surselor sau indicarea ghilimelelor de rigoare. Mai grav este ca textul brosurii contine agramatisme si ambiguitati care afecteaza semantica discursului stiintific. Pentru a impresiona, brosura este brodata cu o bibliografie uriasa, ce contine nu mai putin de 309 autori straini cu titluri de lucrari de specialitate, presupus a fi fost consultati si utilizati in redactarea brosurii. Foarte multi autori nici macar nu sunt pomeniti, formal, la vreun sfarsit de fraza plagiata sau compilata. Dealtfel, daca fiecare din cei 309 autori ar fi fost utilizati macar o singura data, cu doar cateva "propozitii stiintifice", fie acestea chiar si plagiate sau compilate, s-ar fi adunat un material cules ce nu ar fi incaput intre copertile brosurii lui Ionel Ioanid.
Fara ghilimele, opera originala!
Un fenomenal caz de plagiat, cu conotatii internationale, il are ca protagonist pe prorectorul Universitatii (de stat) Valahia din Targoviste, prof dr. Marin Carciumaru, fost decan al Facultatii de Stiinte Umaniste. Plagiatul a fost denuntat de colegii de breasla, intr-o revista de specialitate (cu circuit inchis) imediat dupa 1990, cand Carciumaru era istoric (palinolog) la Institutul de Arheologie Bucuresti. In 1987, Carciumaru tiparea la Editura Sport Turism cartea "Marturii ale artei rupestre preistorice in Romania". Reputatul universitar Petre Diaconu intr-o recenzie fulminanta il desfiinta pe Carciumaru, care pe atunci nici nu visa la o cariera in invatamantul universitar, date fiind enormitatile si erorile stiintifice extrem de grave existente in cartea actualului prorector. "Marin Carciumaru a copiat, cuvant cu cuvant, zeci de pagini din operele unor cercetatori straini si romani. (...) D-sa a plagiat. De notat ca partea plagiata se centreaza in capitolul cel mai dezvoltat. In operatiile de colaj, M. Carciumaru a amestecat partile compilate cu cele plagiate si apoi le-a asezat, cap la cap, intr-o maniera dadaista, incat cititorul nu mai intelege nimic. (...) M. Carciumaru a incercat si modificarea textelor franceze, schimband sensul frazelor respective (plagiate sau compilate - n.n.)". Recenzentul prof. dr.Petre Diaconu, cercetator stiintific principal, a descoperit in plagiatul lui Carciumaru si "absurditati, dezvoltate pe parcursul catorva pagini, prezentate drept realitati istorice". Anchetat de Comisia de etica a Senatului Universitatii, Carciumaru nu si-a recunoscut acuzatiile, afirmand ca "numai ratiuni editoriale l-au determinat sa renunte la ghilimele".
Plagiator arestat pentru trafic de copii
Decan al Facultatii de Drept de la Universitatea Valahia din Targoviste a ajuns, in 2001, avocatul Sache Neculaescu, gratie calitatii sale de consilier local PSD. In anul 1991, avocatul Sache Neculaescu a fost arestat pentru implicarea in traficul si vanzarea de copii, trecut penal care nu l-a impiedicat insa a ocupa posturi didactice (conferentiar, profesor) la Facultatea de Drept. Cariera sa a fost monitorizata de presedintele Fundatiei "Redarea Istoriei" din Targoviste, juristul Virgil Paun, care a descoperit in activitatea stiintifica a decanului-penal Sache Neculaescu probe ale plagiatului ordinar. Conform inscrisurilor detinute de Fundatia Redarea Istoriei, Sache si-a permis sa fure din tratatul de Drept Civil al reputatului profesor Ovidiu Ungureanu (Editura All Beck, 1999) si sa-si tipareasca o carte intitulata pompos "Introducere in Dreptul Civil" (Editura Lumina Lex, 2002). Sache a indraznit sa fure chiar si frazele insemnate de profesorul Ovidiu Ungureanu cu NOTA BENE - fraze insusite drept creatie personala de catre decanul-penal. Pus in fata probelor si a acuzatiilor de acest gen, Sache Neculaescu a refuzat sa comenteze inscrisurile detinute de juristul Virgil Paun. (Silviu ALUPEI)
Opera xerox a lui Beuran
Medicul Mircea Beuran a fost acuzat oficial de plagiat in urma unor articole aparute in Cronica Romana, in care se demonstra ca Beuran a copiat cuvant cu cuvant pagini intregi de text, tabele si elemente grafice din volumul "On Call", al medicilor americani Shane A. Marshall, Jean H. Gillies si John Ruedy. Cartea, aparuta in1988 la editura W.B. Saunders, a fost reprodusa, cuvant cu cuvant, in 1997, de catre Mircea Beuran, impreuna cu medicul Gerald Popa, dar a primit titlul "Ghidul medicului de garda". Beuran, prin intermediul Ministerului, nu considera lucrarea un furt, care a fost prezentat presei la acea data, si sustinea ca sarcina lui a fost aceea de a verifica corectitudinea stiintifica a datelor prezentate si integrarea lor intr-un tot unitar, pentru ca volumul a fost scris de mai multi colaboratori. Dupa confirmarea plagiatului, Beuran risca din partea Comisiei medicale a Consiliului National de Atestare a Diplomelor, Titlurilor si Certificatelor Universitare (CNADTC) din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, mai multe sanctiuni. Astfel, pe langa excluderea din Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila", se impunea si retragerea titlului de conferentiar. Cartea mai sus-numita nu a fost singura carte plagiata de Beuran. Astfel, majoritatea ghidurilor frantuzesti de medicina au fost copiate de un grup de medici romani, printre care si Daniela Bartos si dr. Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului de Boli Infectioase "Matei Bals". Comisia a stabilit ca Mircea Beuran este vinovat de plagiat si a propus sanctionarea lui cu desfacerea disciplinara a contractului de munca. Chiar si asa, Beuran nu a vrut sa demisioneze. Totodata, acesta a incercat sa dea si o turnura politica scandalului, aparat fiind de PSD si de ex-presedintele Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu. Chiar si fostul prim-ministru al Romaniei, Adrian Nastase, declara la acea data ca Beuran a deranjat anumite grupuri de interese, dovada fiind faptul ca "s-a descoperit ca dr. Beuran ar fi plagiat abia cand a devenit ministru". (D.E.I.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.