Filiera penala

Colegii de fapte indoielnice ai lui Nastase sunt cei care i-au dorit si grabit acestuia iesirea din PSD. Mitrea, Hrebenciuc, Iliescu, Vanghelie, Oprisan, Geoana sunt cei care l-au impins de la spate pe Nastase sa plece din functiile importante pe care le detinea. Majoritatea celor mentionati au dosare grele la Parchet: unele aflate in faza de cercetare, altele inchise, dar care pot fi oricand redeschise, cum ar fi cazul lui Vanghelie. Restul, adica Geoana si Hrebenciuc, sunt dubiosi prin intermediul unor afaceri derulate de apropiatii lor: Geoana, prin intermediul socrilor, iar Hrebenciuc prin intermediul fratilor Iancu si Corneliu Iacubov, al caror prieten vechi este. Fiecare dintre acestia a dorit mazilirea lui Nastase pentru a-si salva propria piele. Faptul ca Nastase a fost "curatat" la mai putin de trei luni dupa ce a izbucnit scandalul matusii Tamara si cu doua luni inainte de raportul de tara al Comisiei Europene nu este deloc intamplator: atat PSD, cat si Puterea au avut nevoie disperata de un cap pe tava. Putea sa fie fiecare dintre ei sau o parte sau chiar toti, dar pana la urma l-au negociat pe Nastase.
Relatia Rus-Blaga
Negocierile pentru sacrificarea lui Nastase s-au purtat prin intermediul liderului grupului de la Cluj, Ioan Rus, unul dintre putinii pesedisti apropiati Puterii. Relatia de prietenie stransa dintre liderul grupului PSD de la Cluj si ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, este binecunoscuta. O cunoaste si chestorul sef Virgil Ardelean "Vulpea", pe care cei doi l-au sprijinit si au omis sa-l schimbe din fruntea fostei unitatii "Doi si un sfert". Pe de alta parte, Rus este cel care a negociat cu prietenul sau Blaga crutarea presedintilor de consilii judetene, in sensul ca acestia-majoritatea pesedisti- sa nu fie schimbati in timpul mandatului. La acea vreme, conducerea PSD i-a interzis lui Rus sa participe la discutiile cu Puterea pe aceasta tema, de teama ca nu cumva Rus sa negocieze "sacrificarea lui Nastase si Vacaroiu". Intelegerea a fost girata la acea data de insusi presedintele Traian Basescu, care, in ton cu ministrul Blaga, a renuntat brusc la ideea de a-i schimba pe presedintii Consiliilor Judetene si a acceptat amanarea inlocuirii acestora pana in 2008. In conditiile in care Rus a fost cel care, la inscaunarea lui Geoana, a fost cel care a cerut repetat reforma in partid, iar in plin scandal Nastase a tacut brusc, este foarte probabil ca banuielile de anul trecut ale pesedistilor sa se fi adeverit si Rus sa fi negociat prin Blaga, cu Traian Basescu "sacrificarea" lui Nastase. Si Ioan Rus nu este singurul pesedist care intretine, intr-un fel sau altul, relatii cu presedintele. Hrebenciuc a fost recunoscut de colega sa de partid, Rodica Stanoiu, drept "un mare papusar al politicii romanesti", care se adreseaza ministrului Justitiei cu apelativul "draga Monica" si se "gudura" pe langa presedintele Traian Basescu pentru a scapa de dosarele penale. La randul sau, baronul de Vrancea, Marian Oprisan, a fost acuzat de un coleg de organizatie, ulterior dat afara din partid, ca "se face pres" in fata lui Traian Basescu, tot cu scopul de a scapa de dosarele penale. Pe de alta parte, si secretarul general al PSD, Miron Mitrea, este cunoscut ca un artizan priceput al intelegerilor cu Puterea. El nu s-a dat inapoi, in vara anului trecut, de la o intrare la guvernare, alaturi de PNL, in cazul in care PD s-ar fi retras. Nu mai devreme de zilele, Geoana insusi a fost vazut in acelasi restaurant si la acelasi pahar de vorba cu premierul Tariceanu, iar presa a speculat ca cei doi ar fi discutat despre situatia din PSD. Iliescu si Vanghelie sunt singurii care s-au abtinut de la legarea unor prietenii cu membrii marcanti ai Puterii. Dar, si pentru ei, sacrificarea lui Nastase a fost vazuta ca un semn ca poate, astfel, nu vor mai fi deschise alte dosare. Si cu siguranta nu ale lor. ZIUA va prezinta dosarele si afacerile in care sunt implicati cei mai importanti lideri ai PSD: Nastase, pe de o parte, si colegii sai care i-au purtat sambetele, pe de alta parte: Mitrea, Iliescu, Oprisan, Vanghelie, Geoana si Hrebenciuc.
"Aurul dacilor" si "Zambaccian"
Fostul premier al Romaniei, Adrian Nastase este anchetat de catre procurorii Departamentului National Anticoruptie in mai multe dosare, in unul dintre ele, asa cum se stie, fiind pus sub invinuire. Astfel, impotriva lui Adrian Nastase a fost declansata urmarirea penala in dosarul Zambaccian, presedintele Camerei Deputatilor fiind acuzat de luare de mita si obtinere de foloase necuvenite. In aceeasi cauza este cercetata si sotia lui Adrian Nastase, Dana, pusa la randul ei sub invinuire pentru complicitate la luare de mita si obtinere de foloase necuvenite. Fostul lider al PSD a fost audiat pana in prezent de doua ori de catre procurorii Departamentului National Anticoruptie. De fiecare data, Adrian Nastase a declarat ca este nevinovat si ca ancheta face parte dintr-o operatiune politica ce are ca scop discreditarea sa din punct de vedere politic.
Cel de-al doilea dosar deschis pe numele ex-premierului este cunoscut sub numele de "Aurul dacilor". Alaturi de Adrian Nastase, in aceasta cauza, 233/P/2005, mai sunt cercetati Ioan Talpes, Sergiu Nicolaescu si Dan Iosif, toti pentru acte de coruptie legate de primirea unor bunuri de patrimoniu in valoare de peste 1,5 milioane de euro. Conform actelor din dosarul 233/P/2005, cei patru au primit mai multe bunuri de patrimoniu. Ancheta are la baza o delatiune formulata din Penitenciarul Colibasi de catre un traficant de droguri pe nume Cristian Nitu.
Mitrea, coleg cu Nastase si la DNA
Si Miron Mitrea a fost pus sub invinuire de catre procurorii anticoruptie in acelasi dosar Zambaccian in care este cercetat Adrian Nastase. La fel ca si colegul sau de partid, secretarul general al PSD este acuzat de luare de mita si obtinere de foloase necuvenite. Ancheta procurorilor vizeaza anumite lucrari efectuate la casa mamei sale din Baneasa, de catre una dintre firmele apartinand lui Sergiu Sechelariu. Aceeasi care a realizat lucrari si la blocul Zambaccian in care locuieste fostul prim-ministru. Spre deosebire de colegul sau de partid, fostul ministru al Transporturilor considera ca ancheta in cazul sau este una fireasca, iar acuzatiile, unele normale. "Acuzatiile in situatia de fata mi se par normale. Eu am convingerea ca acest dosar se va incheia normal. Sunt convins ca nu exista motive de trimitere in judecata, dar aceasta este decizia procurorilor", declara calm, la sfarsitul audierii sale, Miron Mitrea.
Invinuitul Iliescu
Fostul presedinte Ion Iliescu este cercetat in acest moment in doua dosare de catre procurorii Parchetului Militar, fiind pus sub invinuire. Este vorba despre dosarul Revolutiei din 1989 si cel al mineriadei din 13-15 iunie 1990. "Invinuirile i le-am adus la cunostinta personal", declara, in exclusivitate ziarului ZIUA, procurorul militar general Dan Voinea, referindu-se la calitatea de invinuit a fostului sef al statului din dosarul Revolutiei. Cat priveste cea de-a doua cauza in care a fost declansata urmarirea penala impotriva ex-presedintelui, generalul Voinea declara ca "avocatul domnului Iliescu a primit un document scris cu toate infractiunile pentru care este invinuit". Fostul sef al statului a fost citat pana in acest moment de mai multe ori la Parchet pentru a da declaratii in legatura cu acuzatiile care ii sunt aduse.
Probleme si pentru baronul Oprisan
Si presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, s-a prezentat in mai multe randuri in fata procurorilor anticoruptie pentru a da declaratii in dosarele in care acesta a fost sau mai este anchetat. Intr-una dintre cauze, baronul de Vrancea a fost pus sub invinuire si chiar a primit interdictie de a parasi tara pe o perioada de 30 de zile. Acuzatiile? Abuz in serviciu, utilizarea subventiilor in alte scopuri, asociere in vederea comiterii de infractiuni, fals si uz de fals. Ancheta procurorilor din acest caz este legata de modul in care Marian Oprisan a achizitionat complexul Caprioara, cum s-au pietruit drumurile in judet si de presupusa utilizare a unor materiale ANL in constructia casei mamei lui. Referindu-se la acuzatiile care ii sunt aduse, baronul Oprisan preciza ca cineva din DNA vrea sa-l scoata vinovat, in timp ce presedintele Curtii de Conturi, Dan Drosu Saguna "vrea sa-si mentina postul dand o dovada portocalie".
Acest dosar nu este singura cauza instrumentata de catre Departamentul National Anticoruptie si in care e implicat presedintele Consiliului Judetean Vrancea. Anchetatorii au declansat verificarile, in urma informatiilor aparute in presa, si in ceea ce priveste nereguli legate de finantarea si sponsorizarea echipei de fotbal Unirea Focsani.
De asemenea, un alt dosar deschis pe numele baronului de Vrancea, tot in urma unui articol aparut in presa, viza o posibila spaga de doua milioane de dolari ceruta de Oprisan. In cele din urma, anchetatorii au stabilit ca faptele de coruptie nu se confirma, "motiv pentru care, in sarcina numitului Marian Oprisan nu se poate retine savarsirea infractiunii de trafic de influenta, urmand a se dispune fata de acesta neinceperea urmaririi penale". Presedintele Consiliului Judetean Vrancea fusese acuzat ca ar fi pretins si primit doua milioane de dolari de la Jose Maria Aldeanueva, senior consultant al companiei energetice spaniole Union Fenosa, pentru obtinerea aprobarilor necesare de la Ministerul Energiei in vederea privatizarii rapide a societatii de termoficare Enet Focsani.
Economatele lui Vanghelie
In atentia procurorilor din cadrul fostului PNA, actualul DNA, s-a aflat si primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie. La sfarsitul anului 2003, anchetatorii au demarat mai multe verificari privind afacerile edilului PSD. Concret, ancheta urmarea sa stabileasca modul in care a fost infiintata societatea comerciala "Economat Sector 5" SRL, dar si cum a primit aceasta firma sume alocate de la bugetul local. De asemenea, in vizorul anchetatorilor s-au aflat si cele trei supermarketuri care au fost infiintate "tip economat" in Pietele Cosbuc, Cotroceni si Rahova, modul in care au fost atribuite lucrarile la aceste magazine, dar si cat de legal s-au organizat trei petreceri de Revelion in 31 decembrie 2002. Totodata, procurorii anticoruptie au verificat si vanzarea magazinului "Bucuresti", in conditiile in care acesta facea obiectul unui proces de revendicare. Presa a relatat despre faptul ca primarul Sectorului 5 s-ar afla in spatele acestei vanzari catre mai multe persoane, printre care Mircea Sorin Nicolae, seful Administratiei Pietelor din Setorul 5 si var cu Marian Vanghelie, si Cristian Nicolae, unchi al edilului.
Dupa cateva luni insa ancheta a fost incheiata. Lucru confirmat de altfel si de catre procurorul sef al fostului PNA, Ioan Amarie. Care in data 7 mai 2004 declara ca nu exista probe care sa demonstreze ca primarul Vanghelie ar fi savarsit acte de coruptie.
"Imobiliarul" Geoana
Exista insa si lideri ai Partdiului Social Democrat care pana in prezent nu au avut probleme de ordin penal. Dar asupra carora planeaza suspiciuni. Un exemplu in acest sens este chiar actualul presedinte al PSD, Mircea Geoana. Acesta, desi, din cate se stie, nu are deschis nici un dosar penal, a fost subiectul mai multor articole de presa care au scos la iveala diferite tranzactii si afaceri ale sale. De curand, cotidianul "Gandul" a dezvaluit ca socrii liderului PSD, Ion si Margareta Costea, detin la Busteni un teren cu o suprafata de 4000 de metri patrati a carui valoare depaseste 500.000 de dolari. Cum era de asteptat, acesta a fost obtinut printr-o modalitate devenita deja un adevarat tipar. Schimb de terenuri. Mai exact, socrii lui Geoana au dat cele 0,5 hectare pe care le detineau in comuna Scorteni din judetul Prahova, Ocolului Silvic Campina, primind in schimb de la Ocolul Silvic Sinaia cei 4000 de metri patrati situati intr-o zona de lux din punct de vedere imobiliar. Practic, Ion si Margareta Costea au dat un teren in care metrul patrat atingea valoarea maxima de zece euro, pentru unul in care metrul patrat se vinde cu pana la 140 de euro.
O alta afacere imobiliara a familiei Geoana, dezvaluita de presa, a avut ca obiect un teren situat la marginea Bucurestiului. In august 2005, liderul PSD a cumparat de la varul sotiei sale Octavian Barba un teren evaluat la peste 1,5 milioane de euro. Dar pentru care, potrivit ziarului "Evenimentul zilei" a platit putin peste 48.000 de euro. Speriat insa probabil de cazul "matusa Tamara" in care este implicat colegul sau Adrian Nastase, Mircea Geoana a reziliat contractul de vanzare-cumparare in luna ianuarie a acestui an.
Pe acest Octavian Barba il gasim intr-o alta afacere a familiei Geoana. Mai exact, Mihaela Geoana si varul ei detin societatea Topcont Invest SRL. O firma minuscula, de apartament, dar prin care deruleaza afaceri extrem de profitabile pentru familia presedintelui PSD. Practic, Topcont Invest SRL intermediaza vanzarea a doua hoteluri de la Eforie si Mamaia apartinand Uzin International, a caror valoare este de peste doua milioane de dolari. De asemenea, aceeasi firma mai intermediaza si vanzarea fostului Hotel Parc din Breaza, pentru 1,6 milioane de dolari.
Hrebenciuc, nici o problema
Unul dintre cei mai importanti si controversati lideri ai PSD este Viorel Hrebenciuc. Un personaj care a preferat de cele mai multe ori sa stea in linia a doua si sa nu se expuna. Desi numele sau nu apare in nici o ancheta sau proces, Hrebenciuc este strans legat de anumiti oameni de afaceri, la randul lor controversati si cu probleme penale, din gruparea "Rafo". Cum ar fi Corneliu Iacobov. Acesta este trimis in acest moment in judecata, fiind acuzat ca ar fi cauzat un prejudiciu rafinariei din Onesti de peste 240 de miliarde de lei vechi. Marian Iancu este un alt personaj despre care se spune ca a fost sau este in relatii stranse cu Viorel Hrebenciuc. Si acesta a fost trimis in judecata in cauza VGB. De asemenea, Marian Iancu este pus sub invinuire si intr-un alt dosar alaturi de omul de afaceri Ovidiu Tender. (Carmen EPURAN, George TARATA)
"Matusa Tamara" la DNA
Dosarul "Matusa Tamara" in care se cerceteaza disparitia unor documente de la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, a ajuns ieri pe masa procurorilor Departamentului National Anticoruptie. Cauza a fost preluata de catre anchetatorii DNA intrucat in acest dosar ar putea exista acte de coruptie.
Dupa cum se stie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost sesizat in urma cu aproximativ doua luni de catre ONPCSB despre disparitia unor documente ce priveau o tranzactie prin care sotiei fostului premier i-au fost virati in cont 400.000 de euro. O suma depusa de un apropiat al familiei Nastase si care provenea, oficial, de la matusa Danei, Tamara Cernasov.
Cererile de perchezitie vor fi reinnoite
Procurorul sef al DNA a declarat ieri, ca este posibil ca procurorii din cazul "Zambaccian" sa faca o noua cerere de perchezitie a imobilelor lui Adrian Nastase * Daniel Morar a refuzat sa dea detalii despre aceasta viitoare perchezitie, multumindu-se sa spuna ca vom "afla la momentul oportun"
ZIUA l-a contactat ieri pe procurorul sef al DNA pentru a afla daca procurorii intentioneaza sa-si reinnoiasca cererea de perchezitionare a imobilelor lui Adrian Nastase din Zambaccian si Cornu, dupa ce va fi numit un nou presedinte al Camerei Deputatilor. Morar insa ne-a luat la rost. Prezentam in continuare scurtul dialog avut cu seful DNA:
"Dar ce va intereseaza, domnisoara, tocmai acum, daca intentionam?"
"Pai, stiti cum e, ma pun si pe mine sefii sa intreb..."
"Probabil ca intentioneaza s-o faca....".
"Cand anume?".
"Veti afla la momentul oportun.
Palmele
date Justitiei
Procurorii anchetatori din cazul "Zambaccian" au solicitat Camerei Deputatilor, in luna februarie, si implicit si lui Adrian Nastase, presedintele de atunci al Camerei, sa aprobe perchezitiile in imobilul din Zambaccian si in cel de la Cornu. Deputatii au dat insa un prim bobarnac Justitiei, returnand cererea de perchezitie, inainte ca ea sa fie dezbatuta legal. Desi regulamentul Camerei prevede clar ca Biroul Permanent ia doar act de acest tip de documente, solicitarea a fost supusa la vot. Cu votul a sase persoane contra patru, Biroul Permanent a admis argumentatia presedintelui Camerei Deputatilor, ca cererea ministrului Justitiei "nu este in concordanta cu Constitutia". In consecinta, solicitarea de perchezitie a fost respinsa "pe motive procedurale" ea nemaifiind supusa plenului Camerei Deputatilor, de altfel, singurul care poate spune daca un parlamentar poate fi perchezitionat sau retinut. Cu o zi inainte de aceasta, procurorul sef al DNA declara "ca regula generala", faptul ca "perchezitia se dispune ori de cate ori organul de urmarire penala apreciaza ca la o anumita locatie exista bunuri care ar putea servi ca mijloc de proba intr-un proces penal".
La nici o luna dupa tot acest tam-tam, procurorii DNA au solicitat din nou Camerei Deputatilor sa li se permita perchezitionarea mai multor imobile apartinand lui Adrian Nastase. Evident, si aceasta solicitare a anchetatorilor a "picat cu brio," la fel ca si Nastase.
Ce vor mai cauta procurorii?
Intre timp insa, procurorii s-au multumit sa faca mai multe perchezitii in imobilul din strada Muzeul Zambaccian, in apartamentele avocatului Marieta Anastasescu si in cel al fiului mai mare al lui Nastase, Andrei Nastase. Dar si la vila lui Paul Opris. In acest moment, pentru ca anchetatorii sa solicite o noua perchezitie in imobilele din Zambaccian si Cornu, trebuie sa existe noi indicii care sa stea la baza acestei cereri. Astfel, este legitima intrebarea: ce anume vor mai cauta procurorii, in casele lui Nastase, in afara de celebrele deja termopane, dusumea si obiecte de arta din China? Poate ca procurorii se vor indrepta de aceasta data inspre cartile lui Nastase si de ce nu, chiar inspre statuia lui Budha, prezentata de Nastase la televizor. (M.V.R.)

---

Despre autor: