Si la al saselea val de inundatii presedintele Traian Basescu a refuzat sa instituie starea de urgenta, desi exista legislatie in acest sens. Pentru a doua oara in acest an PSD i-a cerut presedintelui Traian Basescu sa instituie starea de urgen

Si la al saselea val de inundatii presedintele Traian Basescu a refuzat sa instituie starea de urgenta, desi exista legislatie in acest sens.

Pentru a doua oara in acest an PSD i-a cerut presedintelui Traian Basescu sa instituie starea de urgenta din cauza inundatiilor. El a refuzat si de aceasta data, pe motiv ca efectele celui de-al saselea val de inundatii pot fi inlaturate fara a se institui un regim special. El a motivat ca declararea starii de necesitate prin CSAT inseamna preluarea administratiei de catre armata si oricum, in momentul de fata, sunt utilizate toate resursele armatei.
In plus, Guvernul oricum
i-a masuri de alocare de fonduri impotriva efectelor inundatiilor. ""Singura mare problema pe care ti-o aduce declararea starii de urgenta la nivel national prin CSAT e inlocuirea administratiei locale cu administratia militara. Or, sunt convins ca un primar stie mai bine decat un ofiter eventual care sunt problemele unei localitati"", a motivat Basescu.
LEGE. Regimul starii de urgenta este reglementat prin Ordonanta 1/1999, modificata si adoptata de Parlament cinci ani mai tarziu, devenind Legea 453/2004. Actul normativ reglementeaza starea de asediu si starea de urgenta. Desi seful statului a vorbit de CSAT, interventia acestui organism nu este prevazuta in lege, iar coordonarea masurilor ce trebuie luate revine Ministerului Administratiei si Internelor. Conform legii, starea de urgenta reprezinta ""ansamblul de masuri exceptionale de natura politica, economica si de ordine publica"", aplicabile pe intreg teritoriul tarii sau in unele judete. Starea de urgenta se instituie in doua cazuri: daca exista ""pericole grave actuale sau iminente privind securitatea nationala ori functionarea democratiei constitutionale"" sau daca s-au produs ori sunt iminente ""calamitati care fac necesara prevenirea, limitarea sau inlaturarea, dupa caz, a unor dezastre"".
Astfel, ultima situatie este aplicabila in cazul inundatiilor. Legea lasa deschisa posibilitatea restrangerii unor drepturi si libertati, daca este necesar, si prevede ca unele atributii ale institutiilor publice centrale sau locale trec in competenta autoritatilor alese sa gestioneze situatia.
PRESEDINTELE DECIDE. Pentru o perioada de cel mult 30 de zile, starea de urgenta se poate institui prin decret al presedintelui, contrasemnat de premier si care trebuie aprobat de Parlament in cel mult 5 zile. Actul trebuie sa prevada: motivele care au impus instituirea starii, zona si perioada in care se instituie, masurile de prima urgenta ce trebuie luate, drepturile si libertatile fundamentale al caror exercitiu se restrange (in limitele legii), autoritatile militare si civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului si competentele acestora. Cu alte cuvinte, presedintele desemneaza institutiile obligate sa aplice decretul si prevede masurile care se impun.
Legea mai prevede ca, in cazul starii de urgenta, coordonarea aplicarii masurilor dispuse prin decret revine Ministerului Administratiei si Internelor (MAI).
Armata trebuie doar sa sprijine MAI, la cererea acestuia, in limitele si conditiile stabilite de acesta. Armata preia obligatoriu coordonarea doar in cazul starii de asediu. Legea mai prevede ca, pe durata starii de urgenta, gestionarea masurilor revine Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta.

INTERNELE ""MANA FORTE""


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.