Cele mai recente combinatii politice pe care PSD le urzeste ma cam nedumeresc. Pe de-o parte, liderii PSD s-au angajat intr-un razboi disperat pentru a-si apara pozitiile in Consiliile Judetene si la conducerea celor doua Camere ale Parlamentului, fluturand o avalansa de grozave amenintari: boicot, greva parlamentara, mobilizarea UE astfel incat sa forteze, practic, un raport negativ in noiembrie. Pe de-alta parte, acelasi PSD ofera cu generoasa daruire un pact pentru integrare europeana, pentru ca Romania sa obtina un raport pozitiv. Parca am avea de-a face cu doua PSD-uri, cel traditional, al baronilor, arogant si feroce, incarnat de d-nii Vacaroiu si Nastase luptand cu ghearele si cu dintii sa-si apere pozitiile 2 si 3 in ierarhia statului roman, si PSD-ul "re-lookat" al dlui Geoana (si Severin? nostima combinatie!), mai flexibil, daca nu mai onest.
Rezistenta PSD fata de proiectul Aliantei DA are ratiunile ei. Fiind de la origine un partid atipic, care si-a recrutat aderentii din administratie si institutii ale statului, partidul fondat de Ion Iliescu nu a incetat nici pana azi sa antreneze in propria orbita aceste institutii: functionari in ministerele publice sau "lucratori", cum se spune, in serviciile secrete, ambasadori sau secretari de primarie comunala, magistrati, politisti, dadace si pompieri s-au tarat sau au fost tarati cu zel, de 15 ani incoace, in trena PSD. N-o fi el chiar partid-stat, cum si-ar visa, dar e un partid de stat - intai ca Alimentarele si Aprozarurile care supravietuisera primului val de privatizare, cu vanzatoarele lor cu halate patate ratoindu-se la nefericitii care se temeau de supermarketuri, mai apoi, prin diferite asocieri, cu capital majoritar de stat, cu fatade impunatoare si, in spate, cu afaceri sordide.


Personalizarea disputei mascheaza marea miza a Consiliilor Judetene. Acolo se poarta adevaratul razboi - dovada tradarea unor alesi locali aparent portocalii. Dupa alegerile locale din 2004, coalitia ad-hoc PSD-PRM-PUR-UDMR le-a rasturnat rezultatele izoland PNL si PD si compunand in Consiliile Judetene alte majoritati decat cele pe care votul in favoarea celor doua partide din Alianta DA parea sa le indice. Miza e enorma: majoritatea fondurilor de dezvoltare ajung direct pe mana presedintilor de consilii si a majoritatilor coalizate in acestea. Acum, Alianta e obligata sa sparga si sa recompuna aceste coalitii, ca si pe cele din Parlament, care nu sunt un rezultat al votului, ci doar al negocierilor in care PSD a uzat si a abuzat de parghiile de care dispunea in 2004 ca partid de guvernamant. Daca pierde controlul asupra retelei de complicitati locale (consolidata fara cenzura de la reforma administrativa a lui Ceausescu si pana azi), daca pierde si autoritatea, formala si informala, pe care o incarneaza tandemul Vacaroiu-Nastase, alta paradigma a infratirii intre birocratia rufoasa si birocratia luxoasa de partid si de stat, PSD pierde parghiile indispensabile pentru a traversa aceasta noua Punte a Suspinelor cum a traversat-o si pe cea precedenta - ca gasca prin apa.
PSD e asadar credibil cand declara razboi proiectului Aliantei. Dar cum sa credem atunci si ca PSD se ofera cu buna credinta sa coopereze cu Guvernul? De-a lungul veacurilor, PSD a tot semnat - de preferinta la Snagov - acorduri de pretinsa uniune nationala in favoarea ba a integrarii in NATO, ba a celei in UE: simple exercitii de maskirovka. Niciodata partidul lui Ion Iliescu nu a recunoscut legitimitatea opozitiei. inca de pe vremea cand se numea FSN, a reinventat lupta de clasa si a tot ascutit-o cand pe muchia national-socialista, cand pe cea populista, pana ce s-a ajuns la violentele de la Targu Mures si la mineriade, iar modernizatul PSD al baronilor din 2000-2004 nu s-a dezis nici o clipa de principiul strivirii opozitiei (vezi Stenogramele), ci doar de unele dintre metodele lui mai contondente.
Poate chiar sunt doua PSD-uri: unul nu ne era de-ajuns? Poate ca, prinsa in hatisul luptelor interne de partid, echipa Geoana chiar ar vrea un respiro. Poate vrea doar ca aceasta "oferta care nu poate fi refuzata", ca-n jargonul gangsterilor, sa clarifice termenii santajului: abandonarea revocarii si a marilor dosare penale, la schimb cu un lobby mai bland la Bruxelles. Daca liderii PSD s-ar mai plimba pana la Snagov si dupa 15 septembrie, daca Parchetele n-ar uita subit de rechini intorcandu-se la plevusca, poate am avea, in fine, un PSD renovat. Mira-m-as.