Recent am relatat despre ingineriile financiare prin care functionarii Bancii Romane pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale sustrag banii din contul unor clienti. Faptasii scapa de fiecare data. Ei profita de vulnerabilitatea clientilor pe care
Recent am relatat despre ingineriile financiare prin care functionarii Bancii Romane pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale sustrag banii din contul unor clienti. Faptasii scapa de fiecare data. Ei profita de vulnerabilitatea clientilor pe care ii santajeaza cu sesizarea Centralei Incidentelor de Plati (CIP) - un fel de lista neagra a firmelor fraudente si rau platnice. Aparitia in aceasta baza de date - publica pentru toate bancile care opereaza in Romania si eventualii parteneri de afaceri - este una si aceeasi cu falimentul. Firma care apare pe listele CIP doar foarte rar mai reuseste sa se redreseze, fiindu-i refuzate majoritatea instrumentelor de plata, ramanadu-i sa opereze doar cu platile cash sau ordine de plata. In asemenea situatii, activitatea firmei respective este paralizata, iar la scurt timp, administratorul ajunge sa raspunda penal pentru mai multe fapte pe care este impins sa le comita. Practicile BRD-GSG sunt extrem de periculoase si pot afecta, fara exagerare, economia tarii.
Investitie de miliarde faramata de un director de banca
Administratorul firmei Ivanyi Company SRL, Istvan Szent-Ivanyi, este unul dintre cei patiti in urma relatiei sale cu Banca Romana pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale - Sucursala Grup Mures. Firma lui Szent-Ivanyi a facut o investitie importanta la nivelul judetului Mures, cheltuind peste noua miliarde de lei din surse proprii ale societatii pentru amenajarea la standardele actuale a unui magazin din Piata Teatrului, respectiv pentru dotarea cu mobilier specific, cu utilaje, aer conditionat, program informatic de evidenta a stocului de marfa si a vanzarilor. Pentru plata marfurilor, aprovizionate cu acordul furnizorilor, a fost creat un sistem de decontare si anume: la primirea marfurilor se emiteau bilete la ordin si cecuri pe care la data emiterii s-a inscris o data ulterioara datei emiterii propriu-zisa a documentului, cu 30 pana la 90 de zile. Aceste documente sunt cunoscute in lumea afaceristilor sub denumirea de cecuri postdatate. Emiterea acestor bilete postdatate nu este interzisa de lege. Normele legale previzeaza insa ca cecul, fiind un instrument de plata achitabil la vedere, poate fi depus la incasare oricand, indiferent de data inscrisa pe acesta, platitorul avand obligatia sa se asigure ca la data depunerii cecului va avea in cont suma necesara decontarii.
Cu toate ca Ivanyi Company nu a avut conventii scrise in acest sens si nici contracte, prin faptul ca furnizorii au acceptat cecurile si biletele la ordin postdatate se deduce acordul tacit al acestora.
Esalonarea la plata a cecurilor si biletelor la ordin s-a facut in functie de posibilitatile reale de vanzare a marfurilor care faceau obiectul facturii. Se emiteau unul, doua sau chiar trei cecuri pentru o singura factura, in acest fel plata catre furnizorii marfurilor se realiza dupa vanzarea acestora. La acest model de lucru au existat si abateri: fie marfurile nu s-au vandut in mod ritmic la nivelul scontat, fie unele cecuri au fost depuse la incasare mai repede decat data inscrisa pe document. Pentru a evita situatii de lipsa cu disponibil in cont la introducerea cecurilor, Ivanyi Company a contractat o linie de credit, la BRD, unde avea deschis contul, respectiv "credite pentru descoperire de cont", care se acorda pentru decontarea cecurilor sosite si de lipsa de disponibil in cont pe o perioada scurta de pana la doua saptamani. Oferirea acestui produs bancar denota ca banca a cunoscut si agreat modalitatea de lucru practicata, a acceptat ideea ca pot aparea situatii in care la intrarea la decontare a unor documente sa nu existe suficient disponibil in cont.
Razbunare prin incalcarea contractului
Contractul pentru acest tip de credit prevedea in mod expres ca, daca creditul nu se ramburseaza integral pana la termenul stabilit, suma ramasa nerambursata se trece la credite restante si percepe o dobanda majorata cu 12 puncte procentuale, iar recuperarea se face din primele incasari. In timpul activitatii firmei au fost opt cazuri cand BRD-SGS a acordat acest tip de credit si cinci situatii cand nu s-au rambursat integral, diferenta fiind trecuta la restanta si recuperata in urmatoarele zile. Acest tip de credite, in general, a fost de valori mici, 300-400 milioane de lei, sub nivelul incasarilor pe o zi.
Szent-Ivanyi ruinat
Dupa incidentul in care din contul firmei pe care o administra Szent-Ivanyi au disparut in mod fraudulos diferite sume de bani, care au fost transferate catre o serie de firme fantoma, au inceput sicanele conducerii BRD-SGS. Initial, lui Szent-Ivanyi i se promite un credit de scurta durata pentru acoperirea unor plati. I se comunica ca dupa- masa la orele 16.00 are la dispozitie imprumutul, ba mai mult, se semneaza si actele necesare. In ciuda acestor demersuri, directorul sucursalei Mures a BRD-SGS comunica prin telefon ca s-a razgandit si refuza sa mai acorde imprumutul respectiv. Szent-Ivanyi trebuie sa deconteze cateva sute de milioane de lei, in mai putin de cateva ore. Reuseste sa faca un imprumut personal si un transfer bancar cu doar cateva minute inainte de inchiderea bancii, achita platile. De aceasta data scapa de razbunarea directorului Grosu. Cateva zile mai tarziu, acesta nu mai are scapare si pica prada partenerului sau de afaceri, Banca Romana pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale. Astfel, Szent-Ivanyi angajeaza un credit de descoperire de cont in suma de 400 de milioane de lei acordat la 29.01.2003. Imrumutul a fost scadent la 12 februarie 2003. In aceasta zi au intrat la decontare doua cecuri si doua bilete la ordin in suma totala de 122 de milioane de lei. In aceeasi zi, societatea a depus in contul sau suma de 140 de milionae de lei, care acoperea cu prisosinta cecurile si biletele la ordin precum si comisioanele de operatiuni. Banca, in loc sa deconteze din suma depusa cecurile si biletele la ordin, a procedat la rambursarea partiala a creditului scadent. Acest mod de lucru contravine atat prevederilor din contractul de credite, cat si practicii BRD-SGS in alte cazuri similare. In contractul de credit s-a prevazut in mod explicit ca, in cazul lipsei de disponibil, suma creditului rambursata se trece la restanta cu dobanda majorata. In contract nu s-a inserat nici o precizare cu privire la ordinea in care se fac platile din disponibilul existent, in cazul in care acesta nu acopera toate platile scadente. Practica BRD-SGS a fost aceea ca, din disponibilul existent s-au achitat in primul rand furnizorii, iar creditele neacoperite au fost trecute la credite restante si recuperate in zilele urmatoare. Aceasta schimbare de atitudine a bancii fata de societate, care intr-o perioada de cinci luni a avut un rulaj de 57 milliarde de lei, returnarea cecurilor cu mentinerea lipsei disponibilului, comunicare la Centrala Incidentelor de Plati, retragerea carnetelor cu file de cec, a condus la prabusirea in decurs de doua-trei zile a intregului sistem de plata al furnizorilor si la incetarea activitatii economice. In conditiile in care BRD-SGS ar fi comunicat firmei intentia sa de a retrage sprijinul financiar acordat prin credite, societatea avea posibilitatea de a contacta alte banci, dispuse la o colaborare benefica pentru ambele parti.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.