Traian Basescu propune internationalizarea Marii Negre

Presedintele Traian Basescu a raspuns ieri invitatiei de a intra in dialog cu studentii romani asupra problemelor de politica externa. Ziarul ZIUA si Asociatia de tineri jurnalisti Civic Media impreuna cu Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala al Universitatii au organizat ieri intalnirea presedintelui cu studentii, in amfiteatrul Facultatii de Sociologie, intalnire desfasurata sub tema "Noile directii ale politicii externe romanesti". Presedintele a prezentat principalele directii ale politicii externe romanesti si viziunea rolului pe care il are de jucat noua Romanie in regiunea Marii Negre. Principala problema a acestei regiuni este, in viziunea presedintelui Basescu, necesitatea imperioasa a internationalizarii Marii Negre si a stingerii conflictelor inghetate. Dupa sustinerea unei prezentari a viziunii de politica externa, Traian Basescu a intrat in dialog cu studentii care s-au aratat extrem de interesati de situatia geopolitica a Romaniei. La manifestare au participat consilierul prezidential Constantin Degaratu, rectorul Universitatii Bucuresti Ioan Panzaru, coordonatorul Masteratului de Studii de Securitate Ionel Nicu Sava, seful catedrei de Sociologie prof. dr. Ilie Badescu, Elena Zamfir sefa catedrei de Asistenta Sociala si coordonatorul Civic Media Victor Roncea.
Traian Basescu si-a inceput discursul afirmand ca anul 1990 a adus sperante de pace prin incheierea Razboiului Rece, insa 11 septembrie 2001 a insemnat o repozitionare a guvernelor si a cetatenilor cu privire la pericole iminente care s-au manifestat cu o duritate extraordinara. Din acel moment, nimic din strategia de securitate a statelor nu a mai fost valabil si nici un stat nu era gata sa faca fata noii strategii de securitate, a apreciat Basescu.
Din punctul de vedere al presedintelui Romaniei, motoarele conflictelor din prezent sunt reprezentate de accesul la resurse, conflictele interetnice, islamismul extremist si diferentele tehnice care se manifesta tot mai puternic. Toate aceste elemente au obligat statele sa-si reconfigureze politicile de securitate. Traian Basescu a apreciat ca nu mai este posibil un conflict global, ci doar conflicte regionale bazate pe motoarele enuntate.
In ceea ce priveste politica externa a Romaniei, Basescu a apreciat ca aceasta trebuie redirectionata tinand cont de polii reali de putere din lumne: SUA, NATO, China, Federatia Rusa, Europa. Presedintele Romaniei a afirmat ca acesti "poli de putere care, daca nu mai sunt dispusi la confruntare reciproca, genereaza competitie economica, genereaza nevoia de apartenenta la un grup sau altul, ca o nevoie obligatorie de securitate".
Pe baza acestor premise, presedintele Basescu a prezentat palierele pe care se structureaza actuala politica externa a Romaniei: in primul rand este vorba de "garantarea securitatii nationale a Romaniei, deoarece nimic nu poate da garantii unei natiuni in afara garantiilor de securitate nationala". In al doilea rand este necesara "garantarea prosperitatii viitoare a poporului roman, indreptarea politicii externe catre gasirea solutiilor de prosperitate". Al treilea palier al politicii externe romanesti este constituit de "activarea Romaniei in regiune - o politica externa care sa corespunda intereselor nationale si ale aliatilor nostri, fie aliatii europeni sau NATO". Iar pe al patrulea palier al afacerilor externe ale Romaniei se afla necesitatea unei "politici deschise, cu privire la realitatile Marii Negre". In cadrul acestor directii se inscrie si prioritatea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, atat in structurile economice si sociale, cat si in structurile de securitate.
Presedintele Basescu a afirmat ca "securitatea nationala o asezam pe parteneriatul strategic cu SUA si Marea Britanie care vizeaza securitatea nationala si care nu are ca axa majora prosperitatea. Uniunea Europeana are ambele valente, de securitate si de prosperitate".
Marea Neagra, o obligatie a Romaniei
"Elementele care reclama implicarea Romaniei la Marea Neagra sunt cele care decurg din obligatia noastra de a avea o contributie pozitiva la securitatea Uniunii Europene si NATO. Marea Neagra este o zona de conflicte inghetate: incepand din nordul Marii Negre, foarte aproape de granita Romaniei, se gasesc mai multe conflicte inghetate care continua acumularea de energii negative: Transnistria, Osetia, Abhazia si Ngorno-Karabah", a afirmat presedintele Traian Basescu.
In ceea ce priveste zona extinsa a Marii Negre, seful statului a precizat ca aceasta este "afectata de actiuni si activitati care pericliteaza securitatea nationala a Romanie pericliteaza securitatea altor state europene. Traficul de droguri din zona extinsa a Marii Negre catre tarile europene, traficul de persoane care utilizeaza Marea Neagra ca un pod de tranzit si nu in ultimul traficul ilegal de armament care se desfasoara in volume considerabile si care alimenteaza conflictele locale si regionale, fie ca discutam despre Balcanii de vest sau Irak". Basescu a prezentat in discursul sau si dimensiunea energetica a Marii Negre care "se constituie in zona de resursa energetica esentiala a Europei. Zona extinsa a Marii Negre furnizeaza in prezent 50% din necesarul energetic al Uniunii Europene cu perspectiva ca in 10 ani sa atinga 70%". Toate acesti factori se constituie in elementele esentiale care obliga Romania sa fie parte a proceselor politice de la Marea Neagra.
Prezentand valul de democratizare care a atins regiunea Marii Negre, presedintele Basescu a precizat ca "Romania nu poate sa ramana pasiva si trebuie sa-si activeze politica la Marea Neagra". In legatura cu acest aspect, Basescu a precizat ca i-a transmis presedintelui Putin, cu prilejul vizitei la Moscova, ca "Romania recunoaste interesele Federatiei Ruse la Marea Neagra si l-am asigurat ca vom respecta aceste interese cerand ca si interesele Romaniei la Marea Neagra sa fie respectate".
Aceste interese sunt, in viziunea presedintelui Basescu: "stingerea conflictelor inghetate, care sunt aproape de frontiera Uniunii Europene si a NATO, combaterea traficului de droguri, de persoane si de arme. De asemenea avem interese in perspectiva energetica. Toate aceste lucruri ne-au facut sa ne orientam politica spre spatiul extins al Marii Negre si sa incercam sa ne atragem aliati in solutionarea problemelor din spatiul extins al Marii Negre, deoarece tot ce se intampla ne afecteaza. Printre elementele importante ale politicii externe romanesti, presedintele Basescu a mai enumerat si relatiile cu Japonia, Coreea de sud si China.
"Instalarea de baze in zona Marii Negre"
Presedintele Traian Basescu a apreciat ca parteneriatul romano-american se asaza pe doua paliere. Seful statului a precizat ca etapele consolidarii parteneriatului romano-american vizeaza o prezenta militara "legala, activa" a fortelor americane la Marea Neagra "prin instalarea de baze in zona Marii Negre" si internationalizarea problematicii acestei zone, care este, in opinia sefului statului, unul din mecanismele de garantare a pacii in regiune. Traian Basescu a explicat ca Marea Mediterana a fost o zona de conflict pana cand s-a reusit internationalizarea ei si asezarea definitiva a Flotei a VI-a americane si a altor forte in zona. "Marea Neagra e controlata de Federatia Rusa, un prieten al nostru, dar nu ni se pare suficient. Internationalizarea Marii Negre inseamna ca statele aliate sa aiba prezente militare si politice in zona si sa trecem la controlul traficului pe mare. Acesta va constitui obiectivul final al politicii noastre externe in Marea Neagra", a spus Traian Basescu. Seful statului a reiterat faptul ca Romania sustine internationalizarea Marii Negre, chiar daca exista pozitia Turciei, stat aliat in cadrul NATO, care controleaza stramtorile Bosfor si Dardanele si Federatia Rusa care controleaza "tot ce se intampla in Marea Neagra, prin cele aproximativ 6 baze militare desfasurate in zona".
Pericolul transnistrean
Principalele probleme pe care le ridica Transnistria sunt integritatea teritoriala a Moldovei si productia continua de armament, a sustinut presedintele Traian Basescu. Seful statului a explicat marti ca principalele probleme pe care le ridica situatia din Transnistria sunt integritatea teritoriala a Republicii Moldova si productia continua de armament, care se duce catre directii necunoscute sau nedeclarate oficial. Un alt aspect este legat de faptul ca in zona ar exista, inca, depozite de armament ale Armatei a XIV-a, pe care le pazesc militari ai Federatiei Ruse. Din acest punct de vedere, Romania, prin vocea presedintelui Traian Basescu, precum si Statele Unite ale Americii si mai multe tari europene s-au aratat interesate in rezolvarea conflictului transnistrean. Traian Basescu este cel care a "reactivat" problematica transnistreana, dupa instalarea sa in functia de sef al statului roman. Presedintele Basescu a dezvaluit ca Romania a pierdut o mare ocazie de a se implica in rezolvarea conflictului transnistrean. "Romania a fost parte a procesului de negociere pe Transnistria pana in 1992 cand, deliberat, am renuntat. Este foarte dificila revenirea la masa celor care incearca sa aranjeze politic evolutia transnistreana. Avem insa avantajul ca suntem contributori cu solutii in pozitia Uniunii Europene, in raport cu Transnistria, ceea ce este foarte important", a spus Traian Basescu.
Solutia romaneasca la rezolvarea conflictului transnistrean se refera la retragerea trupelor Federatiei Ruse din Republica Moldova si la retragerea armamentului si munitiei apartinand Armatei a XIV-a din Transnistria.
Traian Basescu a precizat ca Romania nu merge pe solutia propusa de Ucraina de a organiza alegeri in provincie, mai ales ca regimul de la Tiraspol al lui Igor Smirnov nu are cum sa fie legitimat ca atare.
"Unul din punctele planului impus de Ucraina este organizarea de alegeri in Transnistria pentru a crea un partener legitim de negociere pentru puterea de la Chisinau. Ce legitimitate poti sa dai unei grupari nerecunoscute si care refuza sa recunoasca suveranitatea Moldovei asupra propriului sau teritoriu?", a spus Traian Basescu.
Seful statului roman apreciaza ca omologul sau de la Chisinau, Vladimir Voronin, "care are nevoie de sprijinul Ucrainei, a procedat intelept, inteligent si foarte bine din punct de vedere politic". In viziunea lui Traian Basescu, securizarea frontierei Ucrainei cu Transnistria si punerea ei sub control ar reprezenta sfarsitul regimului lui Igor Smirnov, pentru ca acest lucru ar presupune "incetarea afacerilor", iar o putere precum cea instalata in prezent la Tiraspol nu s-ar mai putea mentine. Pozitia Romaniei este sustinuta si de Statele Unite ale Americii, rezolvarea problemei transnistrene fiind o prioritate a tarii noastre in politica dusa la Marea Neagra, a subliniat presedintele Traian Basescu.
Sprijin pentru romanii din afara granitelor
In ceea ce priveste redeschiderea procesului de acordare a cetateniei romane pentru romanii basarabeni, presedintele Traian Basescu a afirmat, raspunzand la o intrebare adresata de un student, ca exista mai multe constrangeri datorate intrarii in spatiul Schengen si tratatului de aderare la Uniunea Europeana, insa "este o prioritate a noastra sa gasim o formula pentru acest proces". Presedintele Romaniei a precizat ca formula acceptata cu presedintele de la Chisinau, Vladimir Voronin este: un singur popor, doua state suverane. Totodata, Traian Basescu a apreciat ca inacceptabil faptul ca intre 2000-2004 s-a ajuns la o racire a relatiilor cu Chisinaul. In ceea ce priveste relatiile cu Republica Moldova, Traian Basescu a subliniat ca este vorba "de un parteneriat, de egalitate, deoarece asa cum noi nu acceptam un tratament de sus, tot asa nu accepta nici Republica Moldova". Traian Basescu si-a exprimat convingerea ca "ne vom realiza dezideratul de a ne reintalni in Uniunea Europeana". Fata de legaturile culturale cu Republica Moldova, presedintele Romaniei a precizat ca la Institutul Cultural Roman au avut loc schimbari importante care vor avea ca urmare stabilirea pe noi baze a legaturilor culturale. Referitor la tiparirea de manuale de istorie cu continut anti-romanesc la Chisinau, Traian Basescu a precizat ca nu poate comenta existenta acestora si a afirmat ca "poate nu se vor mai tipari aceste manuale la anul". Afland ca deja au fost tiparite, Traian Basescu a spus: "poate ca nu vor fi distribuite".
Necesitatea comunitatii de informatii
Presedintele Traian Basescu a mai declarat ca "se simte nevoia crearii comunitatii de informatii", iar aceasta va fi subordonata Presedintiei sau Guvernului, in functie de unde va fi mai mare nevoie de ea si unde i se va asigura neutralitatea politica. Intrebat daca va fi creata o comunitate de informatii si cum va fi realizata, Basescu a spus ca nu va raspunde foarte concret, deoarece nu este oportun, dar ca va face unele precizari.
Presedintele a aratat ca problema serviciilor de informatii este una complicata oriunde in lume. El a mentionat ca acestea fac parte din acele structuri de putere ale statului care adesea lucreaza nevazut, iar lipsa lor de transparenta genereaza si suspiciuni. Mentionand ca serviciile secrete reprezinta "un rau necesar", Traian Basescu a afirmat ca acestea au "o extraordinara capacitate de a se adapta realitatilor economice, sociale". "Sunt construite pe oameni care sunt educati pe ideea de atasament fata de tara si fata de putere", a adaugat Basescu. El a apreciat ca, de aceea, serviciile de informatii devin un instrument, care este la latitudinea oamenilor politici, acestia utilizandu-l fie pentru interese politice sau pentru ceea ce au fost serviciile concepute, adica sa fie instrumente de culegere de informatii care sa sprijine deciziile politice.
Seful statului a precizat ca a aprobat programul de actiune al serviciilor secrete, care, in planul politicii externe, vizeaza culegerea de informatii, care sa ajute in deciziile politice, iar, o data cu declararea coruptiei la nivel inalt drept amenintare la adresa sigurantei nationale, vizeaza si supravegherea si informarea in acest domeniu.
Pe de alta parte, presedintele a declarat ca, in timpul crizei ostaticilor, a constatat nevoia extraordinara a unei Comunitati de informatii. Mentionand principalele servicii de informatii ale Romaniei (SRI, SIE, DIA si Directia de Informatii a MAI), Basescu a subliniat ca "se simte nevoia crearii unei Comunitati de informatii", cheia functionarii acesteia fiind directionarea serviciilor secrete in culegerea de informatii, astfel incat acestea sa nu ajunga in slujba unui partid, unui grup de interese sau a unui om politic. In privinta subordonarii Comunitatii de informatii Guvernului sau Presedintiei, Traian Basescu a declarat: "Nu este o disputa intre mine si premier. Ea va fi acolo unde este mai mare nevoie de ea si unde va fi neutra politic".
Presedintele a tinut sa precizeze ca serviciile de informatii nu sunt structuri de decizie, dand drept exemplu cazul Omar Hayssam. Astfel, Basescu a amintit ca SRI a furnizat foarte multe informatii cu privire la activitatile economice sau de alta natura ale lui Omar Hayssam. Presedintele a adaugat ca "SRI a furnizat informatii", dar ca decizia era la structurile politice si la Parchete. "Serviciile de informatii nu fac. Ele doar strang informatii", a subliniat Traian Basescu.
Reluarea relatiilor cu statele arabe
Presedintele Traian Basescu a sustinut ca neglijarea relatiilor Romaniei cu statele arabe in ultimii 15 ani a fost "o eroare politica", ceea ce s-a constatat in timpul crizei ostaticilor, anuntand ca a declansat o reactivare a acestor relatii. "Viata ne-a aratat ca neglijarea relatiilor cu statele arabe a fost o eroare politica a ultimilor 15 ani si am declansat o reorientare, o reactivare a relatiilor noastre cu statele arabe", a afirmat seful statului. El a precizat ca, in cursul crizei ostaticilor, s-a constatat "cat de rea a fost abandonarea unei relatii stranse cu statele arabe", lucru ce va fi "corectat" in perioada urmatoare.
Intrebat cum a colaborat Romania cu Franta in criza ostaticilor, presedintele Basescu a raspuns: "A colaborat foarte bine, si nu numai cu Franta".
Justitie pentru 13-15 iunie 1990
Presedintele Traian Basescu a mai declarat ca nu a fost implicat in nici un fel in evenimentele din 13-15 iunie 1990 din Bucuresti, in acea perioada el nefiind membru al Guvernului si locuind inca la Constanta. "Nu eram in Bucuresti la acea vreme, locuiam la Constanta. Am venit in Bucuresti in 1991. N-am fost un vesnic ministru al Transporturilor. Am fost si in opozitie", a declarat seful statului. Traian Basescu a spus ca nu are de ce sa fie chemat "in fata procurorului Dan Voinea", pentru ca nu era in Guvern la acea data. "Locuiam linistit la Constanta si ma uitam la televizor la mineriada din 13-15 iunie", a spus Basescu. Seful statului si-a exprimat speranta ca Justitia va functiona in cazul studentilor care au fost molestati in evenimentele din iunie 1990: "sper si am incredere ca Justitia va functiona". Totodata, presedintele Basescu spera sa se confirme decizia noilor lideri ai minerilor din Valea Jiului, care au declarat ca isi vor cere public scuze pentru ceea ce s-a intamplat in urma cu 15 ani.

---

Despre autor: