Romania corigenta la Basarabia

Membrii camerei superioare a Parlamentului Romaniei nu s-au aratat deosebit de interesati de dezbaterile audierii tematice "Romania si Republica Moldova. Noi exigente in actualul context geopolitic" organizata ieri de Comisia pentru Politica Externa a Senatului. Nici chiar membrii acestei Comisii nu s-au inghesuit: Ion Iliescu, Dan Voiculescu si Marko Bela nici n-au trecut pe la dezbateri, iar Corina Cretu s-a aratat interesata doar de punctul de vedere al "institutiilor" si serviciilor secrete, dupa care s-a dus, tratand cu spatele societatea civila prezenta in partea a doua a reuniunii, ai carei reprezentanti erau deja enervati dupa o asteptere de 45 de minute pe holurile Senatului.
Audierile de ieri au beneficiat insa de o larga participare a factorilor societatii preocupati de soarta Basarabiei si relatiile dintre cele doua state romanesti, dezbaterea fiind foarte binevenita. Victor Babiuc, directorul Camerei de Comert si Industrie, a subliniat ca indiferent de regimurile politice care s-au succedat in ultimii 15 ani, Romania a ramas corigenta la capitolul Republica Moldova. Victor Babiuc a mai aratat ca in ciuda faptului ca la nivel organizatoric exista foarte multe structuri care au menirea de a facilita relatiile economice cu Republica Moldova, totusi aceste relatii stagneaza. Iulian Chifu, din partea Centrului de prevenire a conflictelor, a "salutat deosebit" inglobarea Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni in Ministerul Afacerilor Externe si a precizat ca in noua organigrama a diplomatiei romane se prevede reinfiintarea unei directii pentru Republica Moldova in MAE, care sa preia structurile si prerogativele de pe acest spatiu din cadrul DRP. Chifu a mai subliniat ca de sase luni sunt suspendate acordarile de fonduri de la DRP si unele organizatii au nevoie de ele. Majoritatea participantilor din partea societatii civile au subliniat lipsa unei strategii coerente a Romaniei fata de Republica Moldova. Senatorul Cristian Diaconescu a afirmat insa ca strategii au existat insa nu au fost respectate sau aplicate corect. Fostul Ministru al Justitiei si secretar de stat in MAE a prezentat oscilatiile atitudinii Chisinaului fata de Romania, de la dorinte de colaborare la provocari de tip sovietic si reclamatii la forurile europene.
UE "nu ridica ziduri" la Prut
La audierile de ieri din Senat au fost invitati sa participe si ambasadorii Comisiei Europene, Republicii Moldova, Ucrainei si Federatiei Ruse, insa doar primii doi au raspuns invitatiei. Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, a precizat ca noua politica a vecinatatii Uniunii Europene "este destinata impartasirii beneficiilor extinderii si nu vrea sa ridice ziduri". Victor Zlacevski, ambasadorul Republicii Moldova la Bucuresti, a subliniat faptul ca astfel de intalniri pot contribui la o mai buna intelegere a relatiilor dintre cele doua maluri ale Prutului. Senatorul Eugen Mihaescu, vicepresedinte al Comsiei pentru Politica Externa si fost ambasador al Romaniei la UNESCO, l-a intrebat pe ambasadorul Zlacevski cum este posibil ca Republica Moldova, care este membra a CSI, sa isi propuna in acelasi timp aderarea la Uniunea Europeana, diplomatul Chisinaului neputand sa ofere un raspuns clar.
Audierile de ieri de la Senat au mai beneficiat si de participarea analistului politic Vladimir Socor, care a condamnat planul ucrainean de rezolvare a crizei transnistrene, afirmand de asemenea ca ambasadorul UE la Chisinau, Jakobovits de Sezged nu intelege realitatile din Basarabia, acesta "confundand ramasitele rusificarii fortate cu un multiculturalism de tip occidental".
Cerintele ZIUA si Civic Media
Cu prilejul acestei audieri, Asociatia Civic Media si ziarul ZIUA au prezentat Comisiei pentru Politica Externa a Senatului trei aspecte insotite de doar trei intrebari privitoare la relatiile Bucurestiului cu Chisinaul, din dorinta de a nu ocupa prea mult din timpul senatorilor. Acestea sunt urmatoarele:
1. In ciuda declaratiilor presedintelui Vladimir Voronin, pro-europene si de buna dezvoltare a relatiilor cu Romania, regimul comunist de la Chisinau continua propaganda anti-romaneasca, inclusiv la nivel scolar. Drept dovada, pentru invatamantul liceal, clasa a XII-a, Institutul de Stat pentru Relatii Internationale si Ministerul Educatiei al Republicii Moldova, au conceput un manual al unei "Istorii Contemporane", complet fals, prin care este indusa ideea ca romanii si Romania sunt "fortele raului", care vor sa cotropeasca micuta republica salvata de marele frate sovietic.
Intrebarea este: daca in actualul context european, autoritatile de la Chisinau sustin in continuare introducerea acestui manual si, totodata, ce reactie va avea partea romana in cazul in care raspunsul este afirmativ?
2. Ministrul Justitiei de la Bucuresti, Monica Macovei, este preocupat de soarta minoritatilor. Aceasta inseamna ca va avea in vedere si recuperarea drepturilor legitime ale comunitatilor romanesti din jurul granitelor actuale, unele cu statut de minoritati, inclusiv sau in special dreptul la cetatenia romana. Domnia Sa afirma ca in anul 2004 au obtinut cetatenia romana 295 de "cetateni basarabeni", "moldoveni si ucraineni", pentru anul 2005 preconizandu-se, poate, dublarea acestui numar.
Intrebarea este: daca Parlamentul Romaniei, cel mai inalt for democratic al tarii, accepta aceasta abordare si ce masuri are de gand sa adopte pentru recuperarea unui drept natural al cetatenilor romani deposedati abuziv de acesta, in contextul in care in fisetele autoritatilor romanesti zac zeci de mii de cereri nerezolvate?
3. In curand, peste doar doua zile mai precis - pe 2 iunie, se implinesc 13 ani de cand mai multi romani basarabeni - membri ai Grupului Ilascu de la Tiraspol - au fost inchisi ilegal de catre trupele Armatei a XIV-a Ruse si cele paramilitare ale separatistilor transnistreni. In prezent se mai afla inchisi, in conditii grele si separati Andrei Ivantoc, in Penitenciarul Nr 3 de la Tiraspol, si Tudor Petrov Popa, in Penitenciarul de la Hlinoaia. Ivantoc este cetatean roman, in timp ce Petrov Popa asteapta dobandirea cetateniei de mai mult timp, din nou Ministerul Justitiei trenand incalificabil acest act.
Intrebarea noastra este: daca s-a reusit salvarea a trei cetateni romani din mainile unor grupari teroriste dupa 55 de zile, ce masuri intreprinde statul roman si cel moldovean pentru salvarea cetatenilor lor dupa 4745 de zile de captivitate in mainile unui regim calificat drept terorist?
Asteptam cu incredere raspunsul forurilor avizate ale Romaniei.

---

Despre autor: