Rolul Romaniei in Europa ante-UE

Rolul Romaniei in sud-estul european creste, afirma respectabilul analist Serban Orescu, observand ultimele evolutii politice de pe fosta axa Moscova-Minsk-Kiev-Chisinau, pe deoparte, si cele de pe deja conturata axa Washington-Londra-Bucuresti. Daca aceste axe geo-politice incep sa se intrepatrunda, ramane de vazut in viitorul apropiat. Distanta dintre statiile terminale insa pare sa creasca, incet, dar sigur. Discursul despre libertate sustinut de presedintele George Bush inaintea intalnirii cu concurentul sau european, Vladimir Putin, in Slovacia - fosta membra a Pactului de la Varsovia, azi in NATO -, este edificator. Diplomatia usor militarizata a Statelor Unite vorbeste ca si Bush: scurt si la obiect. Avansand in spatiul post/ex sovietic si ridicand tensiunea Noii Rusii. "Revolutia democratica declansata in aceasta regiune in urma cu aproape 15 ani a ajuns acum in Georgia si Ucraina", declama liderul american in tara dezrobita in 1989 din fostul lagar socialist dominat de soviete. Urmeaza Moldova si "inevitabil" Belarus, subliniaza presedintele SUA. "Pana la urma, chemarea libertatii se face auzita in fiecare fiinta si in fiecare suflet si intr-o buna zi speranta libertatii va insufleti fiecare populatie si fiecare natiune", spune Bush cu accente neo-conservatoare. Potrivite, daca ne gandim ca discursul are loc la 60 de ani de la Ialta, la 60 de ani de la eliberarea supravietuitorilor lagarelor naziste, la 60 de ani de la infrangerea Germaniei. Daca anul acesta, o parte a Europei sarbatoreste cu fast eliberarea sa de puterile aliate dupa sase ani de expansiune si ocupatie nazista, germana sau maghiara, nu trebuie uitat si ca o alta parte a Europei, cea care azi priveste cu cea mai mare incredere spre NATO si Uniunea Europeana, poate comemora si 60 de ani de ocupatie sovietica. Milioane de morti atunci, alte zeci de milioane de morti de atunci. Milioane de detinuti atunci, alte zeci de milioane de deportati de atunci. Lagarul sovietic s-a tot intins, nefast, incercand sa ucida in sanul fiecarei natiuni "speranta libertatii". Moldova si Belarus, ultimele state (sau populatii, daca e sa observam atent textul lui Bush) europene aflate inca in lagarul sovietic, acum in proiectul de democratizare regionala sprijinit activ si de presedintele Romaniei, prin asa numita de catre noi "doctrina Basescu".
Acum, cand rolul Romaniei prinde contur in istmul ponto-baltic, dupa cum prevedea cu ceva timp in urma scoala de sociologie si geopolitica romaneasca, se poate observa cu usurinta si contrareactia partilor interesate in mentinerea unei Romanii slabite, usor manevrabila, pe toate palierele vectoriale ale societatii si statului. Pentru ca o strategie solida europeana si euro-atlantica, de la Gurile Dunarii spre Caucaz, nu are cum sa nu consacre rolul Romaniei de factor de stabilitate regionala, dupa cum observa previzionar Ronald D. Asmus - unul din fauritorii traiectoriilor politicii externe americane - alaturi de Bruce P. Jackson, un artizan al schimbarilor democratice din acest spatiu, cu ajutorul inteligentei. Un rezumat al politicii corecte din aceasta zona poate fi gasit in inspiratul articol "The Black Sea and the Frontiers of Freedom", al celor doi. Frontiere ale libertatii, de care vorbea atat americanul George Bush, cat si romanul Traian Basescu, o voce care incepe sa aiba rezonanta necesara in acest spatiu. Insa aici, la intersectia prea multor axe si interese, intentiile presedintelui Traian Basescu incep sa fie luate la bani prea marunti de catre comentatori de aceeasi factura. Desi izolate, criticile frustratilor mai vocali vor iesi intotdeauna in evidenta. Inspiratia acestora a fost o asa zisa nota singulara a politicii externe promovate de Traian Basescu inspre Rasarit, in contextul unei Romanii inca neintegrate intr-o Uniunea Europeana, structura care, chipurile, nu ar fi deloc interesata din ce se afla peste Prut si Marea Neagra. Nimic mai gresit.
Iata ca o alta "Axa", Paris-Berlin, "motoarele" UE, se exprima cu claritate in paginile ziarului ZIUA. "In timp ce Uniunea este pe cale de a instaura o "politica europeana de vecinatate" destinata formarii cadrului dinamic al relatiilor sale cu vecinii de la est si sud, Romania, stat important in Europa de Sud Est si a carei frontiera orientala va fi in curand frontiera externa a Uniunii Europene, are vocatia de a juca un rol determinant in punerea in practica a acestei politici comune. Franta doreste sa stea alaturi de Romania pentru a infrunta maine aceste noi provocari". Michel Barnier, seful diplomatiei franceze, de la Paris, in exclusivitate pentru ZIUA. "Este si interesul Uniunii Europene ca zona sensibila a Marii Negre sa fie una stabila. Uniunea nu isi poate permite sa neglijeze zona Marii Negre. Nu trebuie numai sa vorbim de aceste lucruri, ci este important sa actionam si sa cooperam in cadrul Uniunii Europene. Si acelasi lucru se aplica si Transnistriei". Joschka Fischer, ministrul german de Externe, de la Berlin, preluat de reporterul ZIUA. Si pentru ca spectrul sa fie complet, zilele acestea, comisarul Uniunii Europene, Ollie Rehn, la Bucuresti, explica in fata studentilor romani despre avantajele reciproce ale integrarii Romaniei in UE: "Politica europeana de vecinatate urmareste sa imparta cu vecinii nostri stabilitatea, securitatea si prosperitatea pe care am creat-o in cadrul Uniunii extinse. Impartasim aceleasi preocupari comune, atat politice cat si economice, si trebuie sa evitam trasarea de noi linii despartitoare de-a lungul Europei si de bariere pe intinsul Mediteranei si Marii Negre. Romania trebuie sa joace un rol cheie, cladind peste legaturile deja existente, intru ajutorarea UE pentru crearea de relatii bune si stabile cu vecinii, in special cu Republica Moldova si Ucraina. (...) Salutam interesul Romaniei in conturarea strategiei politice a UE pentru Europa de Sud Est". Punct. "Doctrina Basescu" prinde viata.

---

Despre autor: