Partidul de guvernare din Turcia si o formatiune politica de opozitie au propus revenirea la portul in universitati al naframei cu nod sub barbie. Hijabul islamic a migrat dinspre religie in lumea modei Foto: Reuters Naframa musulmana intilnita in Turcia, cunoscuta sub termenul de hijab, a fost interzisa in scoli si universitati in 1980, dupa o lovitura de stat data de fortele armate proseculare, opuse militantismului islamic. Ieri, Partidul Justitie si Dezvoltare (AK), practicant al politicii islamice moderate si condus de premierul Tayyip Erdogan, si Partidul Miscarea Nationalista (MHP) au inminat Parlamentului un proiect comun de a inlatura interdictia asupra mediului universitar, masura criticata de judecatorii si de rectorii universitari cuprinsi de elita seculara a tarii, pe motiv ca ameninta „pacea sociala". In septembrie 2007, premierul Erdogan explica pentru „Financial Times" ca interdictia vaduveste de dreptul la o educatie superioara unele femei care nu pot renunta la naframa. Cele doua formatiuni politice au destule voturi in corpul legiuitor turc pentru a deturna prohibirea constitutionala de acum aproape 30 de ani, informeaza BBC.

„Conform acestui proiect, chipul femeii trebuie sa ramina la vedere, astfel ca nici unei persoane nu ii va fi permisa tainuirea identitatii", a explicat Devlet Bacheli, liderul MHP. Masura va ridica, aparent, interdictia asupra naframei traditionale, innodata sub barbie, intr-un act ce poate fi vazut drept o concesie facuta nelinistilor seculariste. Naframa infasurata pur si simplu in jurul capului si al gitului, vazuta ca un simbol al militantismului pentru politica islamica, va continua sa fie prohibita in institutiile de invatamint. Antropologul Alex Balasescu spune pentru Cotidianul ca „naframa cu nod sub barbie nu tine neaparat de militantismul politic, ci de traditia musulmana si de familie", in timp ce infasurarea indica „o alegere politica constienta". Interdictia va ramine valabila pentru profesorii si femeile care lucreaza in birouri publice si pentru alte forme vestimentare islamice, cum ar fi valul burka, ce acopera intregul corp al femeilor, anunta Reuters.

Pina acum nu a venit nici un comentariu din partea puternicei armate a Turciei, pazitoarea traditiei seculariste instituite de Kemal Atatürk, intemeietorul Turciei moderne, arata BBC. O lupta acerba intre fortele seculariste si partidul de guvernare AK a avut loc anul trecut, incheiata cu realegerea clara din iulie a formatiunii conduse de Tayyip Erdogan. Elita secularista a Turciei, care cuprinde si generali ai armatei, vede in naframa musulmana o amenintare privind separatia statului si a religiei. In plus, prohibirea portului acestui obiect vestimentar in universitati a fost sprijinita si in Curtea Europeana a Drepturilor Omului in 2005, care a sustinut ca ar fi nevoie de protejarea ordinii seculare.

Sustinatorii hijabului il considera insa un simbol al libertatii individuale, iar sondajele de opinie arata un puternic sprijin public pentru inlaturarea interdictiei, unele femei refuzind sa mearga la universitate din cauza naframei. Totodata, pietele financiare urmaresc indeaproape proiectul celor doua partide, ingrijorate de reaprinderea tensiunilor dintre guvern si forta secularista din interiorul tarii ce se straduieste sa fie acceptata printre membrii Uniunii Europene.

Scandalul naframei musulmane a inceput de pe vremea lui Kemal Atatürk, care, la sfirsitul anilor ’20, a proclamat republica turca si a interzis purtarea hijabului oriunde in public, spre refuzul populatiei traditionale, spune antropologul Alex Balasescu. „Prin anii ’60, o data cu revigorarea politicii de inspiratie islamica, s-a acceptat purtarea naframei in orice forma. Exceptie faceau institutiile publice, mai ales cele de invatamint. Ulterior s-a revenit si s-a dat voie acestui port si in institutiile publice", explica el. Interdictia a fost insa reactualizata de guvernul republican din 1980, an al „declinului miscarii islamice", potrivit lui Balasescu.

Apoi, de la mijlocul anilor ’90, a inceput „o foarte puternica revigorare a politicii islamice, mai ales printre tineri. Dar acestia nu se mai manifesta explicit pentru preluarea puterii, ci prin prezenta publica a semnelor apartenentei la lumea musulmana si inclusiv prin acceptarea hijabului ca demers de moda. Exista prezentari de moda islamica in Turcia. La Universitatea Centrala din Istanbul exista chiar o sectiune ce se ocupa cu marketingul modei islamice". Referindu-se la situatia actuala, antropologul roman vorbeste despre o disputa asupra spatiului public, a esteticii, care are valoare politica.

Parlamentul turc va decide asupra acestui conflict, reforma urmind sa amendeze doua articole ale constitutiei si parti ale legii ce guverneaza YOK, corpul puternic care supravegheaza invatamintul superior.

Franta a scos valul islamic in afara legii In decembrie 2003, Jacques Chirac, presedintele Frantei la acea data, s-a pronuntat in favoarea interzicerii vestimentatiei si simbolurilor religioase in scolile de stat. Parlamentul a adoptat o lege in acest sens in martie 2004, intrata in vigoare la inceputul lui septembrie. Institutiile de invatamint au declarat atunci razboi valurilor islamice, tichiilor evreiesti (kippot) sau turbanelor sikh-ilor (membrii unei religii hinduse fondate in secolul XVI). In prima saptamina, peste 200 de fete musulmane au ignorat noua directiva, insa majoritatea au fost constrinse treptat sa renunte la valuri. Cele care au continuat sa-si respecte traditia au fost sanctionate. Primele exmatriculari s-au produs pe 20 octombrie 2004 si au vizat doua eleve de religie islamica, in virsta de 12 si respectiv 13 ani. Pina la incheierea primului semestru, 48 de scolari au fost dati afara pe criteriul portului religios, potrivit statisticilor Ministerului Educatiei din Franta. In anul scolar 2005 au fost raportate doar cazuri izolate ale nerespectarii legii, multi elevi optind pentru forma de studiu la distanta sau pentru invatamintul privat. (C.B.)

O scurta incursiune prin moda hijabului, pe www.cotidianul.ro/select