Autoritatile nu au gasit pana in prezent nici o solutie realista pentru eliberarea strazilor si trotuarelor de zapada. Pentru ca nametii se incapataneaza sa ramana pe strazi, una dintre posibilitatile vehiculate pentru deblocarea Bucurestiului a fost transportarea acesteia din zonele centrale si deversarea in lacuri, rauri sau terenuri virane. In ciuda planurilor si promisiunilor autoritatilor, pana in prezent reprezentantii Sistemului de Gospodarire a Apelor Ilfov-Bucuresti nu au primit nici o solicitare in acest sens. Procedura si obtinerea avizelor sunt destul de complicate, insa, pana in acest moment, nu a fost facut vreun demers.

„Chiar daca este atributia sectoarelor, am vorbit deja cu reprezentantii Apelor Romane despre posibilitatea deversarii zapezii in anumite zone si am stabilit si anumite locatii. Mai ramane doar obtinerea in cel mai scurt timp a avizului“, ne-a declarat viceprimarul general, Razvan Murgeanu. „Pana in prezent nu am primit nici o solicitare de aviz pentru depozitarea zapezii. Primaria nu poate face un plan de actiune pentru depunerea acesteia. De altfe l, Municipalitatea are doar un fond pentru deszapezire, dar este vorba de sume uriase pentru transportul si depozitarea zapezii. Vorbim de milioane de metri cubi“, ne-a declarat Cristian Teodorescu, director al Sistemului de Gospodarire a Apelor Ilfov-Bucuresti. Cu toate acestea, viceprimarul general al Capitalei a aratat ca la sectoare s-a inceput deja transportul zapezii pentru decongestionarea arterelor principale si a pietelor. Astfel, desi nu exista o aprobare oficiala in acest sens, potrivit Municipalitatii, pentru sectoarele 1 si 6 deversarea zapezii este posibila in Lacul Morii. De asemenea, firmele care actioneaza in sectorul 2 vor putea transporta si deversa zapada in Lacul Plumbuita, iar cele din sectorul 4 o vor putea depozita pe un teren viran, localizat intre IMGB si cimitir. O situatie speciala este in sectorul 5. Potrivit viceprimarului Murgeanu, acesta dispune de cei mai putini bani pentru deszapezire, iar nametii vor fi lasati, cel mai probabil, pe trotuare si in intersectii, sa se evapore. In pofida optimismului cu care autoritatile vad problema rezolvata, transportarea muntilor de zapada si obtinerea avizelor de depozitare nu sunt deloc simple. „O depunere se face in anumite situatii si avand la dispozitie o serie de facilitati. Vorbim aici de factori tehnici, de cai de acces, de rampe, de locatii care sa permita depozitarea zapezii. Lumea se gandeste la tot felul de solutii, dar lucrurile stau altfel in practica. E nevoie de un plan, de o documentatie pentru a vedea unde e posibila depozitarea, despre ce cantitate este vorba, estimativ, care este calitatea zapezii, cu ce a fost tratata de firmele de salubritate in urma deszapezirii si ce urmari ar avea deversarea acesteia intr-o zona sau alta“, a explicat Cristian Teodorescu.

Dambovita nu reprezinta o solutie viabila
Una dintre posibilele solutii vehiculate in ultimele zile pentru deblocarea Bucurestiului de sub troiene a fost aruncarea zapezii in Dambovita. Desi aceasta a fost folosita, in anii '90, pentru depozitarea zapezii, autoritatile s-au aratat sceptice, motivand ca zapada poate pune in pericol calitatea apei. „Reglementari directe privind depozitarea zapezii in rauri, respectiv in Dambovita, nu exista. Dat fiind faptul ca este vorba de ape curgatoare, calitatea acestora trebuie sa respecte niste standarde. In acest sens, recomandarea noastra este ca zapada sa fie depozitata pe sol“, ne-a declarat ministrul mediului si dezvoltarii durabile, Attila Korodi. Acesta a aratat ca, daca in primele doua zile de dupa ninsoare nu au fost probleme, in acest moment, zapada de pe strazi este plina de deseuri, hidrocarburi si alte substante toxice, in concentratie ridicata. Nici reprezentantii Sistemului de Gospodarire a Apelor Ilfov-Bucuresti nu sustin ideea deversarii zapezii in raul Dambovita. Potrivit directorului Cristian Teodorescu, nivelul apelor, atat al raului, cat si al lacurilor din Capitala vizate pentru depozitarea zapezii, ar putea creste excesiv odata cu topirea ghetii si zapezii.

Bucurestenii sunt nevoiti sa astepte dezghetul
„Ce putem face este sa dam zapada, sa ne facem poteci de trecere si sa stam linistiti. Vom lasa cateva zile masinile in parcare si vom merge la serviciu cu metroul sau cu celelalte mijloace de transport in comun, pana cand zapada se topeste, ca nu o sa murim“, a propus directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor. Acesta a completat ca deversarea zapezii reprezinta o actiune mult prea complicata si ca ar putea constitui o solutie doar intr-o situatie „de viata si de moarte“. Intre timp, utilajele firmelor de salubrizare dau zapada de pe arterele principale pentru a crea culoare de trecere pentru autovehicule si pentru mijloacele de transport in comun. Pentru ca nu au cum sa o stranga, masinile de deszapezit nu fac decat sa impinga zapada pe trotuare, pe masinile si pe locurile de parcare ale oamenilor. Cand sunt amendati ca nu isi ridica zapada din fata casei, cetatenii ies afara cu lopata si imping iarasi zapada in strada. Pentru aceasta sunt din nou amendati, iar zapada ramane sa blocheze in continuare strazile si trotuarele.

Circulatia autoturismelor ar putea fi blocata
Autoritatile ar putea decide oprirea circulatiei autoturismelor in Capitala, cu exceptia mijloacelor de transport in comun si a masinilor de aprovizionare, daca se vor inregistra ninsori de intensitate similara celei de saptamana trecuta. Viceprimarul Capitalei, Razvan Murgeanu, a declarat ca va cere Politiei Rutiere sa blocheze circulatia autoturismelor, in tot Bucurestiul, la urmatoarea ninsoare la fel de abundenta pentru ca deszapezirea sa se poata realiza mai bine. “Actiunea de deszapezire de dupa ninsoarea de saptamana trecuta a intampinat probleme pentru ca nu s-au respectat timpii de reactie. Daca politia rutiera va fi de acord, voi dispune blocarea circulatiei automobilelor mici, timp de 24 de ore si vom permite accesul pe strazi doar mijloacelor de transport public si masinilor care se ocupa cu aprovizionarea“, a declarat edilul.

Zeci de morti din cauza frigului
Cateva zeci de persoane decedate din cauza temperaturilor scazute din ultima luna, in Capitala, au fost inregistrate la Institutul National de Medicina Legala „Mina Minovici“, a declarat, ieri, directorul general al institutiei, profesorul Dan Dermengiu. Acesta a precizat ca, in perioada 10 decembrie 2007 - 7 ianuarie 2008, au fost inregistrate 38 de cazuri de deces prin refrigerare si 58 de morti subite. La cel putin o treime dintre cazurile de morti subite, frigul a avut un rol important in provocarea decesului. Majoritatea celor decedati sunt cazuri sociale, cu varsta de peste 40 de ani, a adaugat directorul general. Potrivit acestuia, in acelasi interval au fost inregistrate si 11 cazuri de decese prin intoxicatie cu monoxid de carbon. Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU) recomanda populatiei sa respecte masurile de prevenire a incendiilor, in conditiile cresterii numarului de astfel de evenimente, soldate cu victime, in ultima perioada.