PUNCTUL PE EI
Suntem defecti. Gandim ingust. Ne oboseste gimnastica mintii pana la antinevralgic. Traim cu impresia ca doar victoriile au valoare in intrecerea sportiva. Nu suntem capabili sa ne dam seama cat de pretioase pot fi la un moment dat infrangerile. Daca am patrunde tainele filosofiei rafinate a insuccesului, am privi cu alti ochi campionatul pus la cale de liga lui Mitica. Scapat din stransoarea dezamagirii profunde, va invit sa visam colorat impreuna.


Nu mai departe decat ieri scriam despre gloabele de carausie din fotbalul nostru cel de toate zilele. Imi facusem compunerea inaintea meciului Steaua - Pandurii Targu Jiu. Spre final de meci, cand prindea contur ideea ca restanta stelistilor se va transforma in repetentie, cand in mintea mea incepuse sa dospeasca din nou injuratura urata, a sunat telefonul. Era un prieten. Din categoria alora valabili. Care abia asteapta sa bage tachinare cand ti-e lumea mai draga. Mi-a zis dragutul de el: "Stai prin preajma ca nu se termina 0-0. Nu sti nimic. Da Steaua gol obligatoriu. E blat. Asa a fost si cu Galatiul, si cu Craiova. Am informatii beton. Banii lui Gigi sunt deja la Condescu. Se stie si de unde vor recupera oltenii paguba de puncte din Ghencea". Am incercat sa-i explic ca ce vad eu nu poate avea nici macar scuza blatului. Ca e doar neputinta in stare pura. Nici unul dintre argumentele pe care le-am pus la bataie nu au clatinat convingerea amicului meu. Ne-am contrazis aproape vreun sfert de ceas. Intre timp, chinuiala din Ghencea s-a terminat asa cum incepuse. Cu 0-0. Rezultatul a fost unul de rusine pentru Steaua. Dar, asa cum ziceam, cat de pretios a devenit el ca argument decisiv in combaterea acuzatiei de blat. In traducere libera si limbaj neacademic, stelistii au fost prosti, dar cinstiti.


Sa privim putin si spre meciul Dinamo - Rapid. Au castigat giulestenii. Dar la ce le-a folosit victoria? Intrebati-l pe Sapunaru sau pe Bozovic ce mare smecherie e sa ajungi incatusat la politie dupa betie. A succesului, bine-nteles. Si in acest caz cred ca mai pretioasa a fost infrangerea garizilor din Groapa. Dupa ce ne-a asigurat de nevinovatie si inalta sa competenta, Zenga s-a recompensat cu o mica vacanta de martingala la Milano. Si cum nu putea sa antreneze la fara frecventa, in vacanta au intrat si jucatorii sai. Pentru ca nici ei, baieti cu simtire aleasa, nu puteau amesteca pregatirea cu inecarea suferintei.