Premierul Tariceanu lanseaza provocarea unui nou test pentru Guvernul lui. Anume, angajarea raspunderii pentru legea "votului uninominal" in varianta convenita cu Asociatia Pro Democratia. In conditiile in care nimeni, cu o exceptie, nu vrea sa cada Guvernul. Si nimeni nu vrea, de fapt, vot uninominal, nici atat PD, pentru care ar fi un dezastru, pentru ca nu prea are personalitati, desi are sponsori clientelari. Si, mai ales, nimeni nu vrea sa recunoasca faptul ca nu vrea uninominal. Uninominalul favorizeaza liberalii, in acord, de altfel, cu doctrina lor. PNL a facut aceasta propunere electorala de multi ani. Pe atunci, PD zicea niet. Acum zice da, doar pentru ca locomotiva de la Cotroceni merge iar la cacealma.
PNL ar trebui sa pluseze. Si sa propuna adoptarea legii pentru proximele alegeri generale. Rezultatele vor demonstra la scena deschisa ipocrizia clamarii uninominalului. Nimeni nu vrea uninominal pentru partidul lui. Vrea doar sa dea bine la public. Care habar n-are ce-i votul uninominal. De altfel, nici unii politicieni nu stiu. Trebuie sa ai o mare siguranta de sine ca sa vrei asemenea sistem de vot. Bun doar pentru democratiile consolidate. Unde partidele sunt puternice si tocmai de aceea isi permit scrutin uninominal. In rest, uninominalul e reteta sigura pentru haos. Mai precis, cine are bani si propaganda aferenta castiga. Cine n-are bani, de regula, n-are nici vot uninominal. Trebuie sa fii Crin Antonescu pentru a intra in jocul uninominal fara avere. Dar el, oricum, e liberal. In rest, un mozaic de oameni cu bani sau cu sponsori carora sa le ramana datori. Sa vedem din ce se va mai putea alcatui faimoasa majoritate de 50 plus 1.
De fapt, uninominal majoritar nu au decat Regatul Unit, cea mai veche democratie a lumii, si Statele Unite, democratia reprezentativa care, insa, isi alege presedintele prin vot colegial, cel popular nefiind decisiv. Uninominalul ca atare la noi e, de altfel, vorba goala. Ca sa alegem parlamentari in sistem uninominal majoritar trebuie modificata Constitutia si precizate atributiile de reprezentativitate ale parlamentarului. Altfel, nu facem decat sa introducem uninominal si sa-l condamnam pe parlamentar la trafic de influenta. Ar fi singura posibilitate de a-si reprezenta alegatorii, in conditiile in care el nu are nici o atributie in acest sens. Singurele atributii ale parlamentarului sunt legislative. Firesc, Parlamentul este forul legiuitor. Dar se pot prevedea in Constitutie atributii parlamentare privind posibilitatea interventiei de tip american pentru rezolvarea problemelor alegatorilor.
Cu trimiteri la legiferari ulterioare, precum si la modificarea Constitutiei, premierul Calin Tariceanu poate angaja linistit raspunderea Guvernului in Parlament. Ceea ce va ridiculiza ideea de referendum pe aceasta tema, oricum ridicola, pentru ca legiferarea o face nu poporul, ci legiuitorul. Angajarea raspunderii va insemna si obtinerea unui vot substantial de incredere. Pentru ca nimeni nu-si va permite o tentativa de daramare a Guvernului pe o tema atat de populara si a carei popularitate a fost construita chiar de Cotroceni si PD. Care nu demult respingeau ideea liberala. Acum, insa, ei vor de fapt nu uninominal, ci referendum odata cu alegerile europarlamentare, deci campanie electorala prezidentiala pentru PD pe bani publici. Dar premierul Tariceanu a dovedit ca poate castiga pe greseala adversarului. Sau chiar pe mana lui. Urmeaza episodul Highlander II.