Istoricul Saul Friedländer (75) a primit, in Biserica Paulskirche din Frankfurt, Premiul pentru Pace al Asociatiei Editorilor si Librarilor Germani. Marea manifestare festiva a Targului International de Carte avut loc in ultima zi, la 14 o
Istoricul Saul Friedländer (75) a primit, in Biserica Paulskirche din Frankfurt, Premiul pentru Pace al Asociatiei Editorilor si Librarilor Germani. Marea manifestare festiva a Targului International de Carte avut loc in ultima zi, la 14 octombrie, in prezenta presedintelui Germaniei, Horst Köhler, si a 1.000 de personalitati politice si culturale. O voce a victimelor. "Poate ca imaginea tiraniei fara nume, fixata ca un ghimpe in memoria copilului Pavel, de 6 ani (nascut la Praga, orfan de ambii parinti deportati in 1942 la Auschwitz - n.r.), l-a determinat mai tarziu pe Saul Friedländer sa creeze modelul unei istorii povestite in profunzime", a apreciat in cuvantarea sa omagiala filologul Wolfgang Frühwald, presedintele Fundatiei Alexander von Humboldt. Friedländer arata in opera sa relatia dintre ordinea tiranica a sistemului nazist si disperarea celor care ii erau supusi. Potrivit cunoscutului filolog, Saul Friedländer nu s-a lasat prada emotiei si utilizeaza "documente nefardate": protocoale, dispozitii, interogatorii, scrisori, notite. Astfel a conceput un model istoric care nu sugruma vocile individuale ale victimelor. Bibliografie. Saul Friedländer, profesor de istorie la University of California (Los Angeles), este unul dintre cei mai de seama specialisti ai cercetarii Holocaustului in Europa. Printre numeroasele publicatii, la Editura Harper Collins Publishers din New York a aparut "Al III-lea Reich si evreii" in doua volume: "Anii prigoanei 1933-1939" (1997) si "Anii exterminarii 1939-1945" (2007) si, recent, "A descrie Holocaustul. Pe drumul unei istorii integrate", (Wallstein, 2007). Raspuns. Saul Friedländer a indicat cu modestie in raspunsul sau ca "insemnatatea premiului depaseste orisice prestatie individuala". Pe baza de documente autentice, autorul a preferat, in loc de raspuns "festiv", sa inchine cuvantarea sa parintilor sai. Desi au trecut 60 de ani, vocile victimelor ne zguduie si astazi. "Daca le ascultam glasurile", a spus el, "simtim ca nu avem de-a face cu amintiri ritualizate sau institutionalizate, asa incat nu ne vom lasa manipulati de reprezentari comerciale." Holocaustul trebuie dezvelit Si In Est. Acum cateva zile, dupa conferinta de presa din cadrul Targului de Carte, l-am intrebat pe dl Friedländer daca domnia sa este de parere ca, dupa prabusirea comunismului, istoricii din fostele tari comuniste se ocupa indeajuns de fenomenul exterminarii evreilor in propriile tari. Istoricul a apreciat ca "intrebarea se poate pune" si ca "e de la sine inteles ca trebuie incurajat studiul precis si detaliat al dictaturilor comuniste". "Am impresia insa", a mai spus domnia sa, "ca din cauza unor resturi de antisemitism local, in Romania, in Polonia, in Ungaria, in Slovacia, in Rusia, bineinteles, se utilizeaza fenomenul comunismului ca un fel de capac pentru a ascunde, a elimina sau a acoperi evenimentele anterioare. De pilda, in Romania, antisemitismul a jucat un rol extraordinar. Si am impresia ca se utilizeaza mult trecutul comunist ca un fel de incercare de a «impinge in urma», pentru a face sa se uite trecutul antisemit violent care l-a precedat".
Despre autor:
