Kafka la DNA

Directia Nationala Anticoruptie a instaurat in Justitia romana o procedura aparte de ancheta, care intra in contradictie cu Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale care, potrivit Constitutiei, are intaietate in fata oricaror norme din legislatia interna a Romaniei. Astfel - asa cum ZIUA a mai semnalat si in alte randuri - DNA mai intai incepe urmarirea penala impotriva unei persoane, apoi anunta presa, dupa care catadicseste sa cheme invinuitul la audieri pentru a-i da posibilitatea sa se apere.
De o maniera asemanatoare sunt si cazurile cu ministrii in functie pentru care seful DNA, Daniel Morar, a cerut Palatului Cotroceni avizarea inceperii urmarii penale, fara sa-i informeze pe respectivii despre natura probelor din dosarele constituite. Declaratia lui Daniel Morar facuta luni seara, in direct, pe un post de televiziune, a socat pe multi dintre cunoscatorii Dreptului. Ministrul Muncii, Paul Pacuraru, a intervenit telefonic anuntand ca intentioneaza sa se prezinte a doua zi la DNA pentru a lua la cunostinta despre natura dosarului de mita ce i s-a deschis, insa seful DNA, Daniel Morar, i-a taiat-o scurt, anuntandu-l ca va veni degeaba intrucat nu-i va spune nimic pana nu se va incepe urmarirea penala. Adica pana ce comisia speciala de la Presedintia Romaniei nu se va pronunta.
Declaratia lui Morar scoate la iveala stilul periculos de lucru impus la nivelul DNA, in care mai intai se incepe urmarirea penala, iar apoi cel invinuit e poftit sa se apere. O astfel de practica este atat de absurda si abuziva incat, daca ea s-ar aplica la nivelul tuturor parchetelor din tara, ar insemna sa nu mai existe nici o solutie de neincepere a urmarii penale, ci doar de scoatere de sub urmarire penala ori de trimitere in judecata. Or toate statisticile oficiale demonstreaza ca, an de an, peste 70% din plangerile penale inregistrate la nivel national la organele de cercetare penala se finalizeaza cu solutii de neincepere a urmarii penale (NUP).
Probele se aduna si in defavoarea invinuitului
Codul de procedura penala prevede la articolul 216 ca "Procurorul, in exercitarea supravegherii respectarii legii in activitatea de urmarire penala vegheaza ca orice infractiune sa fie descoperita, orice infractor sa fie tras la raspundere penala si ca nici o persoana sa nu fie urmarita penal fara sa existe indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala". Pentru existenta unor indicii temeinice de comitere a unei infractiuni trebuie, bineinteles, adunate probe. Iar probele se aduna, o spune legea, atat in favoarea, cat si in defavoarea acuzatului.
Nu te poti duce la Cotroceni doar cu probe in defavoarea ministilor, fara sa te deranjezi sa le ceri macar o lamurire care, la o adica, poate arunca in derizoriu cererea de avizare a urmaririi penale. Cu atat mai mult cu cat comisia speciala care analizeaza cererea este numita pe criterii politice si nu are nimic de-a face cu Justitia. Iar cel care decide in final, peste capul comisiei, este seful statului. Pe stilul de lucru actual al DNA (a caror sefi sunt numiti de presedinte) orice guvern poate fi demolat peste noapte daca nu convine sefului statului. DNA poate face cereri de avizare pentru orice fapta li se nazareste, iar Basescu ii poate suspenda pe toti din functie. (Razvan SAVALIUC)
Morar: "Ar fi fost bine sa nu fie" Comisia de la Cotroceni
Seful DNA, Daniel Morar, invitat in cadrul unei emisiuni la Realitatea Tv, a declarat ca "ar fi fost bine sa nu fie" Comisia de la Cotroceni careia i se solicita avizul pentru inceperea urmaririi penale. Acesta a sustinut ca procurorii nu cerceteaza persoane in functie de rezonanta numelui lor sau de functia pe care o ocupa, iar dosarele nu se fac la comanda politica.
Domnule Morar, cum se face ca in toate dosarele DNA nu apare nici un lider important din PD, un lider cu greutate, nu vreau sa jignesc pe cineva, nu vreau sa fac vreo speculatie, dar nume cu rezonanta de genul Videanu, Berceanu, Blaga?
Noi nu ii cercetam pe oameni in functie de pozitiile pe care le detin sau dupa rezonanta pe care o au numele lor, ii cercetam pe cei care au comis fapte penale, impotriva carora putem sa strangem probe ca sa-i ducem in fata judecatorului. Stiti foarte bine ca sunt oameni si din PD trimisi in judecata: parlamentari, secretari de stat.
De cand se afla in atentia DNA ministrul Pacuraru?
Nu de mult. Asa a fost natura, asa s-au strans probele, dar nu de mult se lucreaza. De cateva luni.
Daca maine vine domnul Pacuraru la DNA si cere sa afle care este natura solicitarii formulate de DNA catre Comisia prezidentiala, afla ce s-a intamplat?
Nu. La noi afla pentru ce sunt cercetati cei care au dobandit calitatea de invinuit. Domnul Pacuraru nu este invinuit. Este o procedura aparte pentru ministri. Trebuie sa mergem obligatoriu la Presedintie sau la Parlament. Va afla de acolo. In situatia cand o persoana este pusa sub invinuire, afla de la procuror.
Vi se pare fireasca aceasta comisie care functioneaza pe langa Administratia prezidentiala, vi se pare un parcurs firesc al dosarului, al relatiei dintre procuror, invinuit, instanta de judecata?
Nu comentez eu daca e bine sau nu e bine. Din punctul nostru de vedere, ar fi fost bine sa nu fie, pentru ca nu imi convine sa-mi divulg probele in fata unei comisii, ci sa hotarasc eu, ca procuror, cand ii spun celui cercetat ce probe sunt. Sau, si mai grav, nu imi convine ca probele din dosar sa mearga in fata Parlamentului. Ganditi-va, e o procedura publica, 300 de oameni sau cati sunt acolo, intr-una din camere, afla toate probele care exista in dosar inainte ca eu sa-i fi putut lua o declaratie.
Dar eu va intreb acum, revenind la dumneavoastra, sunteti instrumentul de presiune al lui Traian Basescu, dumneavoastra si DNA?
Va intreb eu fata de cine face presiuni presedintele Traian Basescu, fata de mine sau fata de procurorii de caz? Ca, acum, acuza asta o aud in fiecare zi. (...) Eu nu fac dosare. Deci, pe mine poate sa ma preseze cineva, ca ma preseaza degeaba. Nu fac dosare. Nu sunt dosare la mine. Procurorii de caz, din cate stiu eu, nu au relatii in lumea politica. Asta in primul rand. In al doilea rand, daca va inchipuiti ca eu, ca procuror sef, pot sa determin, din partea procurorilor de caz o anumita conduita in sensul ca acestia sa cerceteze cu prioritate anumite dosare si sa iasa cu ele la suprafata, inseamna ca aveti o parere prea buna despre mine si prea proasta despre ei. Nu am puterea sa-i determin sa faca anumite dosare. Oamenii aia au o experienta, au un statut destul de bine stabilit in lege, nu prea are lumea ce sa le faca, au o responsabilitate si au personalitate. Este responsabilitatea lor. Si atunci, de ce mi-ar face ei mie un serviciu, sau oamenilor politici, sau eu oamenilor politici? Oamenilor politici nu avem de ce sa le facem favoruri. Dosarele nu se fac la comanda, ci trebuie sa existe un punct de plecare pentru cercetare. Procurorii de caz imi prezinta referatul, datele, iar daca exista situatii concrete, dau avizul.
Cand ati vorbit ultima oara la telefon cu presedintele?
Am vorbit demult. Nu am vorbit si nu vorbesc de dosare. Nu mai insistati pe tema asta.
Inteleg ca acuzatia este de luare de mita in cazul domnului Pacuraru?
Exact.
Bani?
Luare de mita, nu va dau alte date.
Deci, poate sa fie si altceva.
Legea spune "bani sau orice alte foloase". (O.R.)
Ministrul Justitiei vrea sa schimbe statutul procurorilor
Tudor Chiuariu vrea ca sefii Parchetelor sa fie numiti de catre CSM, la propunerea ministrului de Justitie. De asemenea, ministrul doreste ca eventuala revizuire constitutionala sa modifice statutul procurorilor astfel incat acestia sa nu mai faca parte din puterea judecatoreasca.
Ministrul de Justitie, Tudor Chiuariu, a participat ieri dimineata la lucrarile Comisiei juridice de la Senat pentru a-si expune punctul de vedere legat de propunerea de modificare a Legii statutului judecatorilor si procurorilor, propunere care apartine senatorului UDMR Gyorgy Frunda. Acesta vrea ca CSM sa-i propuna pe procurori, iar presedintele Romaniei sa-i numeasca. Chiuariu a venit cu o alta varianta, prin care presedintele nu mai are nici un fel de atributii in aceasta chestiune. Principalul sau argument a fost acela ca presedintele este implicat politic. "Presedintii aflati in functie au fost mai putin preocupati de rolul lor de mediatori si mai mult de cariera lor politica", a spus Chiuariu. Acesta nu a fost de acord nici cu ideea ca sectia de procurori a CSM sa faca propunerile pe motiv ca ar instaura o "autoguvernare periculoasa" a procurorilor. Conform legislatiei actuale, presedintele numeste procurorii, la propunerea ministrului de resort, cu avizul CSM. Chiuariu a pledat si pentru o revizuire constitutionala pentru a clarifica subordonarea Parchetelor. Ministrul a argumentat prin faptul ca procurorii sunt subordonati Ministerului de Justitie, dar fac parte dintr-o alta autoritate, cea judecatoreasca. (A.I.)
Informarea vinovatilor era obligatorie
Este anormal ca opinia publica sa asiste cum DNA cere comisiei de la Cotroceni si presedintelui Traian Basescu avizarea inceperii urmarii penale a unor ministri in functie sau nu, iar acestia din urma sa declare ca nu stiu despre ce este vorba intrucat nici un procuror nu i-a informat despre natura dosarului penal format pe numele lor. Nicaieri in lume nu exista astfel de spectacole jenante, in care un ministru sa fie cercetat penal, fara sa i se aduca la cunostinta natura acuzatiilor. DNA sustine ca nu poate incepe urmarirea penala impotriva unui ministru, fara avizul Cotrocenilor. Asa prevede si legea. Insa ceea ce evita sa spuna DNA este ca nici o lege nu impiedica procurorii sa cheme un ministru, in faza de acte premergatoare, in calitate de martor sau faptuitor (n. red. - faptuitorul este persoana impotriva careia nu s-a inceput urmarirea penala, dar se fac acte premergatoare) pentru a-i da posibilitatea sa spuna ce stie si eventual sa se apere in raport de faptele imputate printr-o plangere. Se putea apela si la varianta trimiterii unor adrese cu intrebari punctuale fata de faptele cercetate. Abia daca un ministru refuza sa raspunda ori sa ofere lamuririle necesare, in faza actelor premergatoare, se putea apela la sesizarea comisiei prezidentiale.
Practic, era obligatorie informarea ministrilor cercetati despre natura acuzatiilor, inainte ca pentru acestia sa se ceara avizul de incepere a urmarii penale ca urmare a depistarii de care procurori a unor indicii privind comiterea unor acte de coruptie. (Razvan SAVALIUC)
In contradictie cu CEDO
Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale prevede la articolul 6 referitor la dreptul la un proces echitabil ca "Orice acuzat are, in special, dreptul sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa", precum si "sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii". Nimic din spiritul Conventiei Europene nu s-a vazut la DNA, care pe de o parte sustine ca nu a pus nici un ministru sub acuzare, dar pe de cealalta a intocmit dosare premergatoare pline cu probe impotriva demnitarilor si le-a trimis lui Traian Basescu pentru a cere aviz de incepere a urmaririi penale. Rezulta fara echivoc ca DNA a adunat in sesizarile trimise la Cotroceni doar probe in defavoarea ministrilor cercetati, fara sa-i informeze despre ele si fara a da posibilitatea demontarii lor, preferand sa iasa public cu cererile de urmarire penala in aceste cazuri cu implicatii la cel mai inalt nivel, care arunca in derizoriu ideea de ancheta penala echitabila. Cu atat mai grav cu cat, conform art. 20 al Legii nr. 115/1999, republicata, privind responsabilitatea ministeriala, simpla cerere a DNA de urmarire penala a unui membru al Guvernului, da posibilitatea presedintelui Romaniei sa dispuna suspendarea din functie a acestuia. Asa cum s-a intamplat si in cazul fostului ministru al Apararii, Teodor Atanasiu, gasit nevinovat in final, dar debarcat prompt din functie. Azi, situatia este si mai grava intrucat, cel putin in cazul ministrului Justitiei, Tudor Chiuariu, procurorii DNA care instrumenteaza dosarul acestuia sunt incompatibili, aflandu-se in conflict de interese si in vadita dusmanie. Asta dupa ce ministrul a solicitat CSM revocarea lor din functie inca din luna mai 2007, precum si excluderea din Magistratura si tragerea lor la raspundere penala. (Razvan SAVALIUC)

---

Despre autor: