Inainte de concertul de miercuri, de la Ateneu, cele doua pianiste franceze ne-au vorbit despre rapacitatea caselor de discuri si despre experientele lor muzicale inedite.

Katia (stinga) si Marielle Labèque, un duo nonconformist Desi au peste 50 de ani, surorile Katia si Marielle Labèque si-au pastrat prospetimea si simtul umorului. Lumea le numeste „nonconformiste", iar eticheta nu le displace. Din contra, „din cind in cind e bine sa te mai aventurezi si inspre muzica de azi", spune Katia, care a cintat alaturi de citiva dintre „greii" jazzului. „La inceputul anilor ’80 m-am alaturat formatiei lui John McLaughlin si cintam Stravinski, Messiaen sau Ravel in deschidere", isi aminteste Katia, care nu se da in laturi sa interpreteze chiar si coveruri din Beatles. Nonconformismul celor doua pianiste franceze vine si din repertoriul si din cariera lor speciale. „N-am avut deloc un parcurs traditional. Am debutat pe la 20 de ani cu o sonata de Bartok, iar primul nostru disc a fost cu muzica din Messiaen", puncteaza Marielle. La Bucuresti se afla pentru prima data. Vorbim despre interpretarile mai vechi ale Concertului nr. 10 pentru doua piane al lui Mozart, pe care l-au pregatit pentru Festivalul „Enescu". Radu Lupu are si el o inregistrare cu aceasta lucrare. „Imi place foarte mult interpretarea lui Radu. Tot ce cinta e extraordinar, mai ales Schubert. Stie sa faca o poveste din orice", spune Marielle. Pe Katia o intreb despre interpretarea lui Chick Corea (alaturi de Friedrich Gulda). „E curios, dar abordarea lui Corea e foarte conventionala, foarte clasica. Daca vreti o interpretare inedita a lui Mozart, ascultati-l pe Robert Levin", recomanda Katia. Surorile Labèque au cintat alaturi de mari dirijori, precum Zubin Mehta, Christoph Eschenbach sau Colin Davis. Insa cel mai interesant li se pare Giovanni Antonini, alaturi de care cinta si la Bucuresti. „El a infiintat ansamblul baroc «Giardino Armonico», iar muzica talmacita de el suna foarte diferit, ca frazare si conceptie", spune Marielle.

Mai nou, Katia si Marielle Labèque si-au infiintat propria casa de discuri, KML Records. Motivul? „Doream sa ne facem propriile CD-uri, bune sau rele. Marile companii de discuri ii joaca pe degete pe tinerii interpreti: ei fac tot ce li se cere, casa de discuri le ofera o enorma platforma de publicitate si un enorm efort de marketing. Acum avem in spate o cariera si nu mai tinem la avantajele astea. Ne intereseaza sa experimentam lucruri noi in muzica, ceea ce nu prea mai atrage pe nimeni. In lumea vedetelor, tot ce conteaza este cum sa-ti difuzezi imaginea", spune Katia. Revoltata contra industriei muzicale, ea spune ca ar urma oricind exemplul lui Prince, care si-a distribuit gratuit ultimul album impreuna cu editia de duminica a unui ziar britanic. „Daca am gasi si noi un astfel de ziar, ne-ar placea sa facem acelasi lucru", spune pianista. Noua casa de discuri inseamna, mai intii de toate, libertate de miscare. „Am inregistrat, de pilda, lucrari de Debussy ori de Stravinski, mai putin dorite de casele de discuri, pe motiv ca nu sint vandabile. Avem cu totul alt sentiment cind ascultam un disc si stim ca ne apartine si nu e o selectie realizata de altii", puncteaza Marielle. Pe viitor, vor continua si cu repertoriul de muzica contemporana (Luciano Berio e unul dintre preferatii pianistelor), iar Katia prezice ca nu mai e mult pina se va apuca de muzica electronica.