Inca un an scolar in mizerie

Noul an scolar incepe astazi doar cu 58% din institutiile de invatamant autorizate sanitar, in ciuda finantarii masive, de 1,1 miliarde de euro, acordate de Guvern anul acesta. Jumatate din cei 3,5 milioane de elevi romani - printre care si 230.000 de "boboci'' - vor rata si in acest an bucuria de a studia in conditii civilizate, si vor trai cosmarul de a sta cu frica in san ca peretii clasei se prabusesc peste ei. Ministrul Cristian Adomnitei isi declina responsabiliatea, aratand cu degetul catre primari. Premierul Calin Popescu-Tariceanu i-a sarit in ajutor. Fara sa stea nici ei cu mainile in san, alesii locali au apelat la seful Asociatiei Municipiilor din Romania, insusi Adriean Videanu, care s-a nimerit cel mai potrivit sa le sustina interesele in aceasta lupta politica. Pe scurt, banii au venit prea tarziu, spun edilii, asa ca ei nu pot fi invinovatiti.
Sali de clasa cu chirie
Oricat au cautat Adomnitei si Tariceanu sa gaseasca judete cu situatie mai acatarii la capitolul scoli, tot n-au gasit, astfel ca ministrul Educatiei merge la Iasi, unde 240 de scoli si gradinite din judet (40%) nu au autorizatie de functionare, iar primul-ministru - la Constanta, unde peste 3000 de elevi din 12 scoli incep cursurile in spatii provizorii, zeci de scoli nu au primit avizele necesare, iar alte 200 de scoli nici nu au depus cereri pentru autorizare. 40% nu au autorizatie sanitara de functionare. Problema scolilor insalubre nu este una noua in judetele Iasi si Constanta. Camere inchiriate de la sateni - pentru ca scolile stau sa se darame peste elevi -, sali de sport construite in timpul Guvernului Nastase care sunt doar muzee - pentru ca e prea frig pentru ca elevii sa faca si sport in ele -, elevi care vin la scoala cu sticla de apa in geanta - pentru ca nu exista retea curenta de apa -, elevi care aduc iarna lemne, pentru a incalzi salile de curs, si o rata a abandonului scolar, mai ales in mediul rural, caracterizata ca ingrijoratoare chiar de oficialii Inspectoratelor scolare sunt detalii ale unor tablouri deja cunoscute.
Datele privind utilizarea fondurilor destinate constructiei si repararii scolilor, analizate la finele lunii august de Guvern, arata ca in 22 de judete nu au fost utilizate in totalitate sumele alocate, existand insa si localitati in care nu a fost cheltuit nici un leu pentru aceste lucrari. In procente, edilii au utilizat 17,96% din fonduri, campioni fiind cei din Bihor (42%), Bistrita-Nasaud (41%) si de Vaslui (39%), iar la polul opus - Mehedinti (nici un leu cheltuit), Calarasi (2%) din fondurile alocate, Sibiu (3,16%), Gorj (5,54%).
Dubla finantare
In Bucuresti au fost cheltuite doar 6,92% din fonduri, insa primarii de sector au contribuit cu sume generoase din buget la reabilitarea scolilor. Astfel, Sectorul 1 al Capitalei a primit 23.239.000 lei de la bugetul de stat, dar si 37.267.000 lei de la bugetul local. Sectorul 2 a avut la dispozitie 25.471.000 lei de la Guverm si 10.081.234 de la consiliul local. Sectorul 3 a avut de cheltuit 23.440.000 de lei alocati de Guvern si 43.308.327 lei din veniturile consiliului local. Sectorul 4 a primit 18.642.000 de la bugetul de stat si 13.347.101. Sectorul 5 a primit cea mai mica suma de la Guvern, 6.900.00 lei si niciun leu din venituri proprii, iar Sectorul 6 a avut la dispozite 19.412.000 lei de la Guverm si 48.464.890 lei din veniturile consiliului local.
Marian Banu, inspector Imagine in ISMB, ne-a declarat, ieri, ca in Bucuresti sunt 44 de scoli si gradinite neautorizate, iar 2.000 de elevi din 8 scoli - printre care Gr. Scolar "Dimitrie Gusti" si scolile nt. 311, 206, 147 - vor invata in alte institutii de invatamant. "Fata de anul trecut, cand aveam 63 de unitati neautorizate, acum avem 44, dar jumatate dintre ele vor obtine autorizatia sanitara in urmatoarele 10 zile, cand se vor finaliza lucrarile de reparatii de la grupurile sanitare sau de la salile de sport. Foarte important este ca nu salile de cursuri au probleme cu autorizatia, ci anexele, respectiv grupurile sanitare, bucatariile, instalatiile frigorifice, salile de sport. Fata de anul trecut, acum toate scolile sunt racordate la sistemele de alimentare cu apa si de canalizare ale orasului", ne-a precizat Banu.
Eterna criza a gradinitelor
La capitolul gradinite, situatia din Bucuresti este si mai grava. Potrivit inspectorului Banu, din deficitul de 12.000 de locuri inregistrat in luna iunie nu au putut fi "acoperite" decat maxim 2.000 de locuri, astfel ca si in acest an raman privati de educatia prescolara 10.000 de copii. "Am reusit sa infiintam 91 de grupe de prescolari, ceea ce inseamna circa 2000 de locuri la gradinite, precum si 170 de posturi de educatoare", ne-a precizat Banu.
In tara, cererea la gradinite nu este la fel de mare, insa conditiile sunt de-a dreptul inspaimantatoare. Spre exemplu, prescolarii si elevii din localitatea hunedoreana Soimus vor incepe anul scolar intr-un cort amplasat in fata Primariei, la Caminul Cultural si la Casa Casatoriilor, dupa ce imobilul in care functiona scoala a fost retrocedat. Proprietarii s-au oferit sa inchirieze cladirea contra sumei de aproximativ 40 de milioane de lei vechi lunar, insa primaria nu are fondurile necesare. "La iarna o sa-l capitonam cu vata de sticla daca asa se intelege in Romania sa se puna pred pe actul educational. Doua clase vor invata in Caminul Cultural, iar pe copiii de gradinita ii vom caza in Casa Casatoriilor", a anuntat primarul Laurentiu Nistor.
Politicienii nu au nici un interes sa schimbe fata Invatamantului
Catalin Croitoru (foto), presedintele Federatiei Educatiei Nationale, ne-a acordat un interviu cu privire la starea locatiilor de invatamant la inceputul anului scolar 2007.
Ioana Carlig - Ziua foto Care este starea scolilor in prezent?
Situatia este deja cunoscuta, cam jumatate dintre scolile din tara nu au mijloace sanitare de functionare, se afla intr-o stare precara. Sunt mii de scoli care nici nu au grupuri sanitare sau apa curenta. Este o problema care se perpetueaza de 17 ani. Cel care este acum in fruntea Educatiei s-a laudat ca este un mare manager in domeniul constructiilor, dar s-a vazut cat de specialist este, daca nici macar constructiile nu le-a putut administra. Ne intrebam ce cauta in fruntea unui minister cu care, oricum, nu are nici o legatura. Asta se vede in degringolada si in starea de absoluta tristete si deprimare in care incepe un nou an scolar. Sa ne gandim ce este in sufletul copiilor care merg la o scoala in care peretii stau sa cada, tavanul risca sa se prabuseasca peste ei in timpul orelor, ori, nu au grup sanitar, nu au curent... Scoala ar fi mult mai atractiva multora dintre acesti copii, daca ar arata asa cum trebuie.
Au fost alocate sume mari de bani pentru diminuarea acestor aspecte negative, dar lucrul acesta nu s-a intamplat. Devine din ce in ce mai evident faptul ca, daca cumva se schimba ceva in modul de lucru sau in tacticile guvernantilor, si nu se poate fura din banii acestia, circuitul se blocheaza, iar banii raman necheltuiti.
Ministrul da vina pe primari. Inspectoratele scolare nu au nici una?
Parte de vina au cu totii. Sigur ca orice persoana incompetenta arunca pisica moarta in curtea altuia. Anul trecut, aceiasi primari au cheltuit sume mult mai mari, fara nici un fel de probleme, pentru reparatia scolilor. Acum, daca Guvernul a alocat o mare parte din bani in lunile iulie si august, oare cum puteau fi ei cheltuiti pana la inceperea anului scolar? Banii trebuiau pusi la dispozitia primariilor inca de la inceputul anului, pentru ca, daca tot se aflau in bugetul de stat, atunci trebuia data hotararea de guvern in ianuarie - in februarie, cel tarziu -, pentru ca edilii sa fi avut timp ca pana la sfarsitul anului scolar precedent sa incheie formalitatile de licitatie si, incepand cu 15 iunie, sa poata demara lucrarile.
Or, chestiunea asta n-a interesat pe nimeni, si ne trezim acum, cu doua zile inainte de inceperea scolilor, sa urlam si sa acuzam pe oricine altcineva decat pe responsabilii Educatiei. La minister au o "armata" de functionari, care primesc salarii "grase" de la stat, si care n-au facut absolut nimic pentru ca scoala sa inceapa asa cum trebuie - inclusiv inspectoratele scolare, care au fost o veriga suplimentara in circuitul acestor bani, si care n-au facut decat sa introduca dezordine si intarzieri.
Considerati o solutie obiectiva retragerea banilor de la primariile care nu i-au utilizat?
Nu vad care ar fi logica. Ii iau acum de la o scoala pentru care primarii respectivi se afla pe ultima suta de metri in a-si termina procedurile sa poata, totusi, sa demareze lucrarile, si ii dau in alta parte, unde totul trebuie luat de la capat, adica inca doua-trei luni de faze de proiectare, licitatie etc.. Aceasta nu este o masura justificata, ci ascunde alte interese, pe care incepem sa le banuim si speram ca in curand sa le si putem dovedi.
Putem considera ca este cel mai trist inceput de an scolar din ultimii 17 ani?
Fiecare inceput de an scolar este din ce in ce mai trist, pentru ca se minte enorm. Este o demagogie permanenta, se aloca bani multi in infrastructura, numai in ideea ca, la sume mari si intr-un sistem centralizat, se si poate fura mult. Rezultatul este evident: chiar daca s-au dat bani foarte multi, nu se vede mai nimic, si tocmai din cauza asta, pentru ca ei sunt deturnati si ajung in alte buzunare. Este clar ca, in momentul de fata, politicienii - si ei, in ultima instanta, rezultat al unui invatamant slab - nu au nici un interes sa schimbe fata Invatamantului. Nu ca nu vor sa inteleaga, ci pentru ca nu vor sa inceapa o restructurare de substanta a Invatamantiului - pentru ca de aici poate incepe restructurarea intregii societati, inclusiv crearea unor cetateni competenti, cu pretentii, care sa le spuna raspicat in fata: "Lasati-ne! Dispareti de pe scena politica, pentru ca v-ati batut joc destul de noi 17 ani!". Politicienii au tot interesul sa mentina actuala stare de lucruri, ca ei sa poata in continuare sa minta, fara nici un fel de jena, sau sa se lanseze in discursuri demagogice, asa cum o sa-l vedem maine (astazi, n. red.) pe ministrul Adomnitei. Jenant si rusinos.
35 de saptamani de curs
Anul scolar 2007-2008 cuprinde 35 de saptamani de cursuri, insumand 175 de zile lucratoare. Prin derogare, s-a stabilit ca pentru clasele a-VIII-a durata cursurilor sa fie de 34 de saptamani, insumand 170 de zile lucratoare, ultima zi de curs fiind 6 iunie 2008. Primul semestru va incepe in 17 septembrie si se va incheia la 1 februarie 2008, cu vacanta de Craciun intre 22 decembrie 2007 si 6 ianuarie 2008. Elevii din invatamantul primar si grupele din invatamantul prescolar vor fi in vacanta intersemestriala in perioada 29 octombrie - 4 noiembrie 2007. Al doilea semestru va incepe pe 11 februarie 2008 si se va termina pe 25 aprilie, cu vacanta intre 26 aprilie si 4 mai. Vacanta de vara incepe pe 14 iunie si se incheie pe 14 septembrie 2008.
Examene-experiment
Una din noutatile noului an scolar va consta in introducerea tezelor cu subiect unic care vor inlocui testele nationale, ca metoda de admitere in liceu. Disciplinele la care se vor sustine teze in clasa a VII-a sunt limba si literatura romana, matematica, respectiv limba si literatura materna pentru elevii apartinand minoritatilor nationale, care au urmat cursurile gimnaziale in limba materna. Elevii de clasa a VIII-a vor sustine teze cu subiect unic la limba si literatura romana, matematica si geografie sau istorie, la alegere. Elevii apartinand minoritatilor nationale, care au urmat cursurile gimnaziale in limba materna, vor sustine o proba de limba si literatura materna. Pentru acestia subiectele vor fi asigurate in limba materna studiata. Inscrierea in licee sau in scoli de arte si meserii de stat se face fara examen, pe baza mediei de admitere, in care media generala obtinuta la tezele cu subiect unic are o pondere de 50%, iar media generala de absolvire a claselor V-VIII are o pondere de 50%. Potrivit calendarului MECT, tezele unice de pe semestrul I al anului scolar 2007-2008 se vor sustine pana la 21 decembrie 2007, iar cele de pe semestrul al II-lea al anului scolar 2007-2008 vor fi sustinute pana la 16 mai 2008.
Un sfert din dascali sunt necalificati
Mai mult de un sfert dintre dascalii care ii vor pregati pe cei 3,4 milioane de elevi sunt necalificati, astfel ca Ministerul Educatiei are angajati, in acest moment, 200.000 de profesori titulari si 60.000 de suplinitori. Dupa examenul de titularizare din acest an au ramas multe locuri neocupate, pe de o parte din cauza rezultatelor slabe obtinute de candidati, iar pe de alta - din lipsa de atractivitate pentru tineri a acestor slujbe. "Nu numai ca au ramas locuri neocupate, mai grav este ca unele sunt ocupate cu foarte multi necalificati, sau cu profesori care, desi calificati, la examenele de titularizare au obtinut nota 1, 2, 3 sau 4 - deci, sub 5, iar ei se duc in fata unor elevi de la care pretind sa ia note de la 5 in sus. Nu neaparat sunt ei de vina - desi poarta si ei vina ca nu sunt cu pregatirea la zi - cauza esentiala este ca investitia in resursa umana din invatamant este sub orice critica, a condus tot timpul, in acesti ultimi 17 ani, la o contraselectie, asa incat sistemul a imbatranit de mult. Tinerii care intra in sistem nu sunt dintre cei mai bine pregatiti, pentru ca toti cei care absolva o universitate si sunt foarte bine pregatiti isi gasesc de lucru oriunde altundeva unde salariile sunt decente si pot trai in mod civilizat", ne-a explicat situatia Catalin Croitoru, liderul FEN. In Bucuresti exista un deficit de cativa zeci de profesori de informatica, precum si 60 de posturi de educatoare, pentru acestea din urma Inspectoratul Scolar urmand a angaja, abia in perioada urmatoare, studente la psihopedagogie si educatoare pensionare.

---

Despre autor: