Fiecare cu baronii lui

PSD nu este la guvernare si nu a castigat nici Presedintia in 2004 pentru ca, in campania electorala, nu a reusit sa estimeze corect tema coruptiei. Li s-a parut ca daca au fost capabili patru ani sa aiba o guvernare coerenta si crestere economica, ceea ce coalitia dominata de CDR nu a fost capabila - nu comentam in acest moment cele doua contexte - este suficient. Ca frica de incompetenta este mai mare decat frica de coruptie sau cel putin comparabila. O eroare care s-a dovedit fatala, din pacate. Spunem din pacate pentru ca cele doua teme nu pot fi niciodata contrapuse. Coruptia este una cu incarcatura profund afectiva, dand o explicatie facila la toate frustrarile personale legate propria bunastare, in timp ce buna guvernare este una predominant rationala. Oricine cunoaste notiuni elementare de marketing politic stie ca la o tema de atac dintr-un registru - afectiv, rational sau etic - raspunzi cu alta din acelasi registru daca iti propui un contraatac eficient.
Si, in acest mod simplu, PSD se pomeneste dupa trei ani de la momentul la care tema baronilor locali a inceput sa fie asimilata puternic de electoratul roman, ca nu a reusit nici in acest moment sa scape de acest stigmat. Dovada cea mai clara este, printre altele, cotatia pe care o au in sondajele de opinie.
Nici eforturile de a comunica faptul ca partidul a suferit o reforma interna radicala, nici delimitarea de membrii cu probleme in Justitie nu si-au dovedit eficienta. Reforma interna este subminata simbolic de atacurile la adresa lui Ion Iliescu, iar membrii care facusera un pas in spate sunt din nou vocali.
Date fiind toate acestea, PSD si-a pregatit pentru aceasta vara, in perspectiva celor cinci campanii electorale care se apropie, o strategie relativ trasparenta. Vor sa dovedeasca faptul ca si altii au baronii lor, au cercetatii lor, ca baronii locali nu sunt o licenta pesedista, ci o pecingine a intregii clase politice care se manifesta plenar in orice partid care ajunge sa fie la putere. PSD a avut doar "ghinionul" de a fi patru ani la guvernare, dar nu este cu nimic mai special. Mai precis, daca nu reusim sa scapam de ai nostri, trebuie sa dovedim ca fiecare ii are pe ai lui.
In ce masura va reusi PSD sa convinga si sa isi recupereze electoratul care l-a votat in 2004, ramane de vazut. Interesant de observat este ca deocamdata are ca target exclusiv PD. Aliatii informali ai acestuia - PNL si UDMR - care, in acest moment se afla in mod real si deplin la putere, nu sunt luati, cel putin deocamdata, in calcul.
Ce nu trebuie sa scape niciun moment din vedere este capacitatea PD si a lui Traian Basescu de a se victimiza. Si ceea ce s-a intamplat in campania pentru referendum este suficient de elocvent.
Aceasta strategie trebuie dusa la adresa tuturor partidelor pentru ca altfel va parea doar oftica fata de cei care acum se afla in sondaje acolo unde erau ei, acum patru ani. Si problema cu baronii ramane tot nerezolvata. Urmarim cu interes pana unde vor avea curajul sa mearga.
Pana atunci, vor trebui sa gaseasca solutii si la o alta problema pe care au avut-o inca de la infiintare si care a inregistrat in timp intensitati diferite - aceea de partid neocomunist, mostenitor al PCR. Intretinerea in acest moment a unui dialog public pe aceasta tema nu este de natura sa le aduca decat deservicii si sa ii decredibilizeze pe orice alta tema ar aborda. In plus, le zadarniceste si toate eforturile pe care le-au facut pentru a face si a-si comunica reforma interna.

---

Despre autor: