O mina de oameni au ajuns sa administreze, ca proprietari sau arendasi, suprafete de teren comparabile cu marile mosii de odinioara.

Cumva pe nestiute, sta sa apuna o epoca. Cea in care, la adapostul unui partid sau altul, latifundiar
O mina de oameni au ajuns sa administreze, ca proprietari sau arendasi, suprafete de teren comparabile cu marile mosii de odinioara.

Cumva pe nestiute, sta sa apuna o epoca. Cea in care, la adapostul unui partid sau altul, latifundiarii de azi rupeau halci din trupul statului, al tuturor si, deci, al nimanui. Acum fiecare isi stie partea, dar mai arunca uneori cite o sprinceana spre mosia celuilalt. Si striga ca vor piata libera, acum cind au, finalmente, resursele in ograda lor. S-au inzestrat cu flote de tractoare si de sofisticate combine, au tot mai putina nevoie de stat, caruia au totusi a-i face eternul repros al subventiilor, ori ca sint prea mici, ori ca nu vin la timp. Participa la simpozioane internationale pe teme agricole, ba chiar organizeaza acasa la ei conferinte cu agronomi de la capatul lumii. Au in comun doua tendinte: sint mult mai mobili decit micii cultivatori, desi cultiva suprafete uriase - pentru ca sint tehnologizati si au acces la informati, altfel spus, cultiva plante tehnice mai degraba decit griu sau porumb; exporta tot mai putina materie prima, pentru ca, dupa ce-au trimis peste oceane mii de vapoare cu grine, cherestea si berbecuti, au apucat sa-si construiasca fabrici. Cititi povestea noilor mosieri ai Romaniei in Cotidianul de luni.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.