Arheologii au descoperit patru hanuri, pivnite si obiecte din sticla si ceramica in zona Lipscani.

Dupa prima etapa de sapaturi derulate de Muzeul Municipiului Bucuresti si Institutul de Arheologie "Vasile Parvan", strazile Lipscani, Franceza si Smirdan scot la iveala vestigii din Bucurestiul medieval.

Pe strada Lipscani, la intersectia cu Calea Victoriei, in trecut era Ulita Mare pe care se intra din Podul Mogosoaiei. Aici s-a descoperit Hanul Zlatari, construit in secolul al- XVII-lea, cu o adincime de aproape 3-4 metri. In acelasi loc s-a mai conturat si o pivnita din secolul al-XVIII-lea si zidul de la Hanul Zlatari, care se reliefeaza in fata restaurantului City Grill.

Un alt han care a iesit la suprafata este Hanul Greci, al unor calugari greci, care se intinde pe toata lungimea Bancii Comerciale Romane de acum. Intii a fost construita biserica Ghiorma Banu, in secolul al-XVII-lea, biserica inchinata la Muntele Atos. La scurt timp s-a construit linga ea Hanul Greci, care a fost demolat in 1880, apoi terenul a fost vindut si pe el a fost construita cladirea in care acum se afla BCR-ul de pe Lipscani. Ieri dimineata s-au descoperit in pivnitele hanului Greci 10 vase de sticla, 4 farfurii din faianta de secol XIX, 3 castroane si o pusculita din ceramica.

Vis--vis de Hanul Greci s-a ivit, in timpul sapaturilor, Hanul Serban Voda, cel mai mare han din Bucuresti, construit intre 1683 si 1685. El se intinde pe o parte din suprafata Bancii Nationale Romane, adica 105 metri pe Lipscani si inca 60 de metri pe Smirdan.

De sub strada Franceza a iesit la suprafata Hanul Constantin Voda, la o adincime de aproape 2,5 metri si care se intinde pina la intersectia cu strada Postei. A fost construit de Constantin Brincoveanu la sfirsitul secolului al-XVII-lea, in jurul anului 1690.

Lucrarile de pe Smirdan, incepute in martie, s-au finalizat, iar descoperirile au constat in ceramica, sticla si monede din secolele XVIII-XIX si o strada din lemn, la numarul 30.

"Se vor face rapoarte catre ministerul Culturii si Cultelor pentru a da avize la realizarea lucrarilor de instalatii in Centrul vechi al Capitalei. Noi nu putem accepta ca o retea de gaze sa distruga un han, care ne indica trecutul capitalei", ne spune Gheorghe Adamesteanu, sef sectie Arheologie la Muzeul Municipiului Bucuresti. "Astfel, MCC-ul impreuna cu Primaria Municipiului Bucuresti vor stabili cum vor fi conservate aceste vestigii", adauga Adamesteanu. Pina se vor lua deciziile, vestigiile scoase la lumina Bucurestiului modern vor fi conservate prin acoperirea lor cu nisip si pietris.

Urmeaza sa se cerceteze arheologic strazile Postei, Tonita si Sfintul Dumitru, pe ultima strada urmind sa iasa la suprafata un cimitir din secolul al-XVI-lea.