Datele recente ale Eurostat privitoare la salariul minim pe economie nu trebuie sa ingrijoreze. In conditiile actuale acest indicator, cu riscul de a fi contrazis, nu are nicio relevanta. Spun aceasta deoarece intregul sistem economic este distorsionat. Degeaba subliniem ca, raportat la puterea de cumparare, 204 euro reprezinta cel mai mic nivel din Europa. In zadar ne referim la discrepantele salariale dintre noi si batranele Uniunii Europene. Ei bine, toate aceste lucruri reprezinta efecte si nu cauze ale saraciei si poate cel mai bine se vede prin ecartul dintre nivelul minim si cel mediu de salarizare.
Iata ciudateniile sistemului economic romanesc ca explicatie la mica importanta a retributiei minime obligatorii, care nici ea nu este unica deoarece exista diferente intre salariatii de la stat si cei din sectorul privat. O alta caracteristica aparte a Romaniei. La prima vedere un nivel de 390 de lei (114 euro), ar reprezenta o mina de aur pentru investitori. Doar la prima vedere, caci Romania are forta de munca ieftina doar in statisticile oficiale. Se inregistreaza deficite mari de muncitori in constructii, in transporturi, in servicii si in industrie. De aici o crestere a costurilor salariale, care desi sunt sub media Uniunii Europene, sunt semnificative. Comparativ cu anul 2006 efortul salarial al angajatorilor a crescut cu 25 de procente pe general, varfuri inregistrandu-se in constructii, un salt de 35 la suta, si in servicii cu 30 la suta. Daca lucrurile stau asa, cand forta de munca bine calificata s-a "evaporat", cand se fac "superoferte" de angajare, ce relevanta mai poate avea salariul minim obligatoriu pe economie, alta decat aceea de a arata o harta saracacioasa a fortei de munca? Aici este de fapt marea problema care nu va putea fi rezolvata intr-o perioada medie de timp. Desigur ca ni se poate explica ca avem un "stoc" consistent de forta de munca aflata in formare profesionala. Desigur, numeric stam bine. Aproape perfect. Este de ajuns sa privim statisticile oficiale. Doar sa le privim, caci daca analizam in ce meserii se pregatesc acesti oameni, in mare majoritate localizati in zonele defavorizate, ramanem cu privitul. Cu cursuri de calificare in comert si in industria usoara nu avem un viitor prea stralucit. Fortand putin lucrurile, pregatim forta de munca pentru salariul minim indicat de Eurostat. Mai repede rezolvam problema formarii profesionale prin intermediul migratiei, care aduce anual Romaniei peste 5,3 miliarde de euro. Mai exista o teorie. Se vorbea despre posibilitatea absorbtiei fortei de munca localizata in prezent in mediul rural. La o astfel de constructie a contat faptul ca la sate s-ar afla localizata peste 30 la suta din forta de munca existenta, la care s-ar adauga fondurile consistente asigurate de Uniunea Europeana pentru recalificare. O teorie demontata cu mult curaj, in special politic, de catre Eugen Blaga, director in Ministerul Muncii. Acesta declara, recent, pentru NewsIn, urmatoarele: "Multa lume considera ca ruralul poate sa fie o sursa de echilibrare a pietei muncii. M-as hazarda daca as spune acum ca este o sursa. Nu ma refer la numar, ma refer la calitatea acestor oameni, la capacitatea acestora de a fi ocupati, ma intereseaza varsta, structura pe sexe, starea de sanatate. Ruralul, in general, este bolnav, accesul la sanatate este greu, este costisitor, deci trebuie sa ne gandim la multi factori inainte de a ne da seama de potentialul de ocupare". Or, tocmai acest aspect, al fortei de munca, ne poate explica prapastia dintre noi si Uniunea Europeana. Este vorba despre capacitatea de a aduce plus-valoare.
Ca nivel de trai si capacitate de competitie avem doua recorduri. Avem regiunea cea mai saraca dintre cele sarace ale Europei, dar si aproape cea mai saraca... regiune bogata a UE. Revin cu un exemplu elocvent. In regiunea de nord-est a Romaniei, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor este de 21,7 euro, in timp ce in Severen Tsentralen, saraca Bulgarie, PIB este de 24,2 euro pe cap de locuitor, iar in Vychonde Slovensko (Slovacia) este de 38,8 euro. Nu mai amintesc ca in "defavorizata" Suedie, Ostra Mellansverige, nivelulul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor este de 98,2 euro. Nici la "bogatie" nu stam bine. Datele Eurostat arata ca regiunea Bucuresti este cea mai infloritoare economic, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor fiind situat la 57,9 euro. Un nivel record pentru Romania, dar care se afla sub cel inregistrat in cele mai sarace regiuni din Italia (68,5 euro), Irlanda (92,5 euro) sau Grecia (62,4 euro). Ca "bogatie", abia depasim defavorizata Norte din Portugalia, unde PIB pe locuitor este de 57,4 euro. Iata ca subiectul salariului minim nu are nicio relevanta, deoarece chiar daca el ar fi majorat nu ar avea adresabilitate, deoarece dincolo de exodul fortei de munca nici nu avem un incubator pregatit sa acopere golurile lasate. Cu alte cuvinte, actualul nivel de 114 euro, ca prag minim de salarizare, reflecta fidel gravele noastre probleme ce tin de competitivitate si productivitate. Restul sunt date statistice oficiale.